• Livia Stan:  “Digitalizarea, soluţiile IT, dar și schimbul de date între pilonii principali de pe lanțul energetic sunt trei elemente foare importante la care noi lucrăm în acest moment”

• “Din cauza inflației, facturile la energie au crescut cu 39%”

• “Pentru a atinge obiectivul de net- zero, estimările arată că am avea nevoie până în 2030 de aproape 500 gigawaţi de energie regenerabilă”

Energia verde trebuie să ajungă la clienții finali într-o manieră eficientă, sigură și în regim de continuitate în alimentare. Schimbarea mix-ului energetic la o configurație sustenabilă din punct de vedere climatic este o condiție necesară, dar nu suficientă. Suntem convinși că modul în care infrastructura se va adapta pentru a răspunde cerințelor de a transporta și distribui noi surse de energie, va dicta ritmul și direcția tranziției energetice”, a subliniat Livia Stan, Director politici publice și fonduri europene în cadrul grupului E.ON România, la lansarea proiectului ACUE – “Eficiența energetică pentru case, clădiri și rețele inteligente”.

Aceasta a explicat: “Situația arată mai rău după această criză energetică. Avem în continuare peste 2,5 miliarde de oameni în întreaga lume care nu au acces la surse de energie, foarte mulți dintre ei se află și în România.  Acest număr a crescut din 2020 cu câteva sute de milioane de persoane. Din păcate, nu se reduce ponderea sărăciei energetice, ci ea crește odată cu majorarea facturilor la energiei.

Un alt flagel este inflația care afectează toate statele UE, în ultimul an, cu un impact asupra consumatorului final. Din cauza inflației, facturile au crescut cu 39%, pe lângă situația resurselor reduse de care am beneficiat în ultima vreme.

Ne dorim foarte mult să schimbăm această paradigmă cu care ne-am confruntat în ultimii doi ani, uitându-ne la experința celorlalte țări din Europa și din lume. Este important, în primul rând, să asigurăm accesul la surse de energie curată cât mai multor consumatori din România. Sunt mulți care au în continuare acces la surse de combustibili fosili, extrem de poluante.

În același timp, ne dorim să educăm consumatorii în sensul de a utiliza în mod responsabil energia”.

Livia Stan a mai spus că, pentru a atinge obiectivul de net- zero, estimările arată că am avea nevoie până în 2030 de aproape 500 gigawaţi de energie regenerabilă: “Este un volum extraordinar care va fi integrat în rețelele de transport și distribuție de energie electrică. Peste 50% din aceste capacități vor fi legate direct în rețelele de distribuție de energie pentru a ajunge cât mai aproape de consumatorul final”.

Livia Stan a mai declarat: “În ultimul an am văzut o scădere a consumului – mi-aș fi dorit să vorbim de o scădere voluntară, bazată pe mecanismele pe care le-am pus la dispoziție –  dar nu a fost așa. Este clar că măsurile de sprijin ale statelor membre UE care s-au ridicat la peste 500 miliarde de euro nu au vizat integrarea unor componente de eficienţă energetică, ci în primul rând protejarea consumatorului casnic și apoi asigurarea unei competitivităţi a economiei europene, în raport cu celelalte state ale lumii.

Componenta de eficienţă energetică a fost menţionată de unele state europene, dar nu a fost în majoritate. În România nu a existat deloc . În mecanismul de sprijin instituit de statul român, odată cu criză energetică, nu avem nici un stimulent, nici o subvenție directă pentru a încuraja eficienţa energetică. Potrivit informațiilor  noastre, Comisia Europeana va revizui toate aceste măsuri de sprijin și va impune – dacă vrem să le continuăm – și integrarea unei astfel de componente.

Integrarea resurselor noi de energie regenerabilă – care este volatilă, intermitentă, are caracteristici speciale, deosebite, față de ce știa rețeaua noastră de transport și distribuție proiectată și construită în anii 1960-1970 -, pentru noi, ca distribuitor de energie electrică, este o provocare. Ne pregătim pentru acest moment și ne uităm cu mare atenție la toate tipurile de investiții pe care trebuie să le facem în următoarea perioadă pentru a răspunde acestor nevoi de integrare a noilor resurse de energie regenerabilă.

La nivel european, estimarea ar fi că avem nevoie de aproximativ 500  miliarde de euro pentru investiții în rețele de transport și distribuţie, astfel încât să putem acomoda cei 500 de gigawaţi de energie regenerabilă necesari pentru a atinge obiectivele climatice. Vorbim de o problemă de finanțare, dar şi de o problemă tehnică. Cum poți să realizezi lucrări de intervenții și investiții în rețea într-un interval atât de scurt, astfel încât să nu periclitezi nici alimentarea, continuitatea consumatorilor actuali, și să poți să ai și atâta forță de lucru și tehnologie disponibilă în timp real pentru a realiza aceste investiții? Știm cu toții că tehnologia este disponibilă în Europa, dar nu numai, vine și din China, dar și din alte țări și este complicat să asigurăm atâta forță de muncă pentru aceste tehnologii.

La nivelul României preconizăm, conform PNRR, 30.000-40.000 stații de încărcare electrice, la nivel european vorbim de câteva zeci de milioane. În ceea ce privește pompele de cădură, în România vom avea un prim program de aproximativ 1 milion de pompe de căldură, la nivel european vorbim de 30-40 milioane, într-un prim val de instalare. Consumul unor astfel de instalaţii este cât jumătate din consumul unei gospodării  în zilele de astăzi. Această presiune se va adăuga rețelelor împreună cu prosumatorii, pe lângă sursele de energie regenerabilă în cantități imense, pe care le dorește UE. Care sunt soluțiile? Nu ne permitem să construim o rețea nouă, trebuie să modernizăm ceea ce avem în acest moment, să mărim capacitățile, să instalăm echipamente și soluții IT performante. Va trebui să avem planuri foarte concrete  verificate și testate pentru a gestiona vârfurile, dar și golurile de consum, astfel încât eficienţa rețelei să fie asigurată, dar în același timp va trebui să avem și personal calificat care să poată prelua toate aceste date, să le folosească ulterior împreună cu partenerii – pentru că legătura de transport și distribuţie este esenţială în acest context -astfel încât datele respective să poată fi folosite în mod coordonat, structurat şi să dea rezultatele la care ne așteptăm.

Digitalizarea, soluţiile IT, dar și schimbul de date între pilonii principali de pe lanțul energetic sunt trei elemente foare importante la care noi lucrăm în acest moment, pe lângă lucrările tehnice de modernizare a rețelelor de înaltă, medie și joasă tensiune și a stațiilor și sub-staţiilor din sistemul nostru de distribuţie.

Ne dorim să avem subcontractanți din ce în ce mai specializați pentru a integra aceste soluții în rețelele de distribuţie, dar și personal specializat care să poată opera ulterior rețeaua. În sectorul energetic și în special cel de distribuție, retenția de personal este una extrem de mare – reușim să ținem personalul o perioadă lungă de timp, dar ne confruntăm cu probleme de redefinire a pozițiilor în această perioadă de schimbări.

Referitor la gaze, vorbim de electrificare ca un deziderat al UE care trebuie să aplice un procent de 50% până în 2050, dar nu vorbim de electrificare totală. Este un deziderat pe care România îl asumă, ca stat membru. Dar noi dispunem de resurse naționale relevante de gaze pe care sperăm să le exploatăm cât mai curând și într-o manieră cât mai eficientă, pe o perioadă cât mai lungă de timp şi cred că e foarte important să determinăm care este mixul energetic optim pentru a asigura atât alimentarea populației pe termen cât mai lung, la un preț rezonabil, cât și și competitivitatea economică.

Pentru încălzirea rezidențială în anumite zone, pentru industrie, în anumite componente ale ei, decarbonizarea gazului și folosirea lui pe un interval de timp rezonabil, până în 2050 şi poate şi după această perioadă, ar putea fi o soluție bazată pe analiză economică, în condiţiile în care nu desconsiderăm țintele asumate de UE – 50% electrificare în 2050”.