Câștigurile din exploatarea gazelor din Marea Neagră trebuie să fie unele corecte, atât pentru statul român, cât și pentru investitori, a declarat Cristina PRUNĂ, Vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor și și Vicepreședinte al Comisiei pentru industrii şi servicii, Camera Deputaților, la Forumul BLACK SEA ONLINE FORUM – Importanța geostrategică și economică a Mării Negre în actualul context european. 

Aceasta e explicat: “Mă aștept ca la dezbaterile legii offshore să existe o prezență a Ministerului Finanțelor astfel încât să înțelegem și pe evoluții de preț ce ar însemna câștigurile din aceste exploatări de gaze pentru statul român. Important este și ce facem cu acești bani, astfel încât ei să nu se mai ducă în niște fonduri, așa cum s-a mai întâmplat și în trecut. Cred că impactut trebuie măsurat foarte bine în economie, iar proiectele care vor rezulta – fie că ne referim la proiecte de investiții în economia viitorului sau alte tipuri proiecte –  impactul să fie unul real în economie în ceea ce privește locurile de muncă și dezvoltarea noilor industrii. Cred că aceasta este abordarea pe care trebuie să o avem.

Acest proiect ne poate ajuta să relansăm economia, chiar dacă s-a întârziat nepermis de mult începerea lui. Cred că există oportunități astfel încât economia României și românii să aibă de câștigat de pe urma acestui proiect”.

Potrivit Cristinei Prună, pentru modificările la Legea offshore, este necesar să existe un consens cât mai larg în Parlament, dincolo de susținerea majorității parlamentare, astfel încât acest proiect să înceapă, alături de posibile alte proiecte în zona de energie regenerabilă, dacă ne uităm la energia eoliană offshore.

Cristina Prună a spus: “Putem să sperăm la o dezvoltare durabilă a acestui proiect prin crearea de la început a unui fundament corect și sănătos din punct de vedere al cadrului legislativ. Cred că este importantă și o consultare reală și toți factorii de decizie trebuie să se așeze la masă –  atât Parlamentul, cât și ministerele de resort, cum ar fi Ministerul Energiei, Ministerul Finanțelor Publice, agenții relevante din domeniu și chiar investitorii, astfel încât să avem certitudinea că aceste exploatări vor fi unele durabile și că vor crea efectul așteptat atât economic, cât și geostrategic, evident cu respectarea condițiilor de mediu și normelor europene”.

Conform Cristinei Prună, există încă o nevoie internă de gaz natural: “Dacă ne uităm numai la aceste zile mai friguroase, realitatea în care trăim ne arată că depindem  de gazul natural ca element de stabilitate și pentru a ne acoperi nevoile energetice.

Cu siguranță va exista o mare cantitate de gaz natural care va fi consumat pe piața internă. Apoi putem să ne uităm și la ce facem cu surplusul de gaze naturale. Am spus și în trecut, cred că acest gaz, pe lângă consumul casnic, poate să fie valorificat și de către industrie și așteptarea mea este că vor exista proiecte noi care să valorifice superior acest gaz natural”.

În opinia Cristinei Prună, acest proiect de lege care va ajunge la Parlament ar trebui în primul rând să reflecte realitățile din 2021: “La proiectul din 2018 a fost o mare harababură pentru că a fost discutat de două ori în Parlament, iar la final a ieșit un proiect de lege care a făcut că aceste exploatări să nu demareze. Acest lucru trebuie îndreptat și cred că la aceeași masă trebuie să stea toată lumea.

Rezultatul trebuie să fie unul care să permită demararea acestor exploatări. Voi milita că acest proces de consultare să fie extrem de aplicat și unul cât mai larg, deschis, onest, astfel încât să nu mai repetăm greșelile trecutului”.

Referitor la investițiile energetice prin PNRR, Cristina Prună a spus: “PNRR pune accentul pe reformă și cred că ar trebui să ne uităm la toată această tranziție energetică și să vedem cum facem tranziția către energii regenerabile care să ne ajute să reducem emisiile de carbon.

Energiile regenerabile și finanțarea lor cu siguranță pot să reprezinte un pilon important în aceste reforme. Cred că trebuie să ne uităm și la investițiile din rețele, mai ales cele din energie electrică, dar și la cele de la gaze naturale – în măsură în care este posibil, în condițiile în care finanțarea de gaze naturale  nu mai este pe agenda europeană. Trebuie să ne uităm către reforme și tranziție și acest lucru trebuie să fie un obiectiv”.