• Amenințarea de război cu Ucraina a dus la temeri de lipsă de gaze în Europa, dar există aprovizionare alternativă, potrivit The Guardian

Creșterea tensiunilor la granița dintre Rusia și Ucraina a creat temeri că actuala criză a aprovizionării cu gaze a Europei ar putea deveni mult mai gravă. Prețurile de pe piața gazelor au depășit deja niveluri record, potrivit The Guardian.

Rusia este cel mai mare furnizor de gaze din Europa, o treime trecând prin conductele de gaze ale Ucrainei către țările de pe continent. Fluxurile de gaze rusești au fost cu un sfert mai mici decât de obicei în ultimul an, dar liderii europeni se tem acum că o invazie rusă în Ucraina ar putea însemna o catastrofă energetică dacă exporturile de gaze sunt reduse.

Oficialii de la Casa Albă au declarat săptămâna aceasta că administrația Biden se pregătește să finalizeze un acord pentru „a se asigura că Europa va putea trece iarna și primăvara” prin intermedierea unui acord pentru ca țările majore producătoare de gaze să trimită gaz natural lichefiat (GNL) către Europa. Nu este un plan fără provocări, scrie The Guardian.

De unde ar putea proveni aprovizionarea cu gaz de urgență a Europei?

Oficialii americani au descris drept “globală” căutarea de gaz de rezervă pentru Europa.

Dar discuțiile se vor concentra probabil pe Qatar, unul dintre cei mai mari producători de gaz din lume și al doilea exportator de gaz natural lichefiat (GNL), după Australia. Qatarul este un puternic aliat occidental în Orientul Mijlociu și a furnizat GNL Regatului Unit și altor țări europene de ani de zile. Libia ar putea fi, de asemenea, capabilă să ajute, având în vedere producția sa puternică de gaze și proximitatea de continent.

SUA ar putea juca un rol direct în susținerea aprovizionării cu gaze pentru Europa. Un număr record de cargo cu GNL au părăsit SUA cu destinația porturile europene în ultima lună, iar SUA are un stimulent puternic pe termen lung pentru a încuraja Europa să renunțe la dependența de Rusia – și de proiectul conductei Nord Stream 2 – în favoarea propriilor rezerve de gaze de șist.

De cât gaz de urgență are nevoie Europa?

Amploarea provocării Europei privind furnizarea de gaz va depinde de cât de mult escaladează tensiunile dintre Rusia și Ucraina.

Rusia trimite zilnic în Europa aproximativ 230 de milioane de metri cubi de gaz, din care aproximativ o treime merge spre vest prin Ucraina. Dar experții de piață au păreri împărțite dacă Rusia ar putea perturba toate exporturile de gaze către Europa sau numai pe cele care se bazează pe conductele de gaze ale Ucrainei. Alții sunt sceptici cu privire la faptul că Kremlinul ar înăspri condiţiile aprovizionării cu gaz spre Europa.

„Dacă Rusia ar folosi ca armă exporturile de energie, câtă energie ar fi afectată? Este greu de planificat acest lucru în scenarii”, a spus Helima Croft, șeful global pe mărfuri la RBC Capital. Dar întrebarea nu este dacă SUA ar putea crea un mijloc de protecție pentru aprovizionarea cu gaze rusești, ci dacă ar putea furniza gaz pentru a ajuta la atenuarea oricărei perturbări, a spus ea.

Există suficient gaz de rezervă disponibil pentru a umple un gol?

Criza globală a aprovizionării cu gaze care a apărut pe măsură ce economiile au început să se recupereze în urma scăderii provocate de  Covid-19 înseamnă că există puține gaze de rezervă, potrivit analistului Xi Nan de la Rystad Energy.

SUA au spus că discuţiile sale sunt „foarte largi, cu o mulțime de companii și țări din întreaga lume”, astfel încât nu ar fi nevoie „să solicite doar unei companii sau unei țări să crească exporturile cu volume semnificative, ci mai degrabă volume mai mici, dintr-o multitudine de surse”. „Întrebarea”, a spus Croft, „este dacă SUA pot găsi vreo slăbiciune în sistem”.

Qatar produce în prezent 77 de milioane de tone pe an (Mtpa) de GNL, dar a contractat aproximativ 97 de milioane de tone pe an cu cumpărători din Asia, Europa, Kuweit și mari companii energetice care pot alege unde trimit fiecare cargo. SUA și-au angajat, de asemenea, 80 de milioane de tone de producție de GNL cumpărătorilor din Asia, Europa și așa-numiților „jucători de portofoliu”.

Dar există posibilitatea ca unele cargo contractate destinate Asiei să poată fi redirecționate spre Europa, datorită temperaturilor blânde de iarnă din regiune, care au redus cererea de gaz, a spus Croft. Ea a adăugat că va fi nevoie de discuții „delicate” între marii producători de gaze și cumpărătorii lor din Asia pentru a negocia o anumită flexibilitate în furnizarea de gaze.

S-a mai făcut ceva de genul acesta?

Există o mulțime de exemple de măsuri de aprovizionare de urgență pe piața mondială a petrolului, dar nu și pentru gaz.

În timpul războiului civil din Libia, Arabia Saudită a fost de acord să-și mărească exporturile de petrol pe piața globală pentru a compensa deficitul de țiței libian, care a dus prețul petrolului la 120 de dolari pe baril. Mai recent, Arabia Saudită a intermediat un acord cu membrii cartelului petrolier OPEC și aliații săi pentru a face o reducere fără precedent a producției de petrol în timpul pandemiei de Covid-19, pentru a evita scăderea prețurilor petrolului.

Piața de gaze nu are aceeași cooperare globală, ceea ce a îngreunat răspunsul la criza globală a aprovizionării.