Comisia Europeană nu este încă sigură că statele membre dispun de sisteme eficace pentru a se asigura că Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) al UE, în valoare de 650 de miliarde de euro, respectă normele privind achizițiile publice și ajutoarele de stat. Aceasta este concluzia generală la care a ajuns Curtea de Conturi Europeană în raportul special publicat astăzi. În unele țări din UE, sistemele de control pentru MRR lasă mult de dorit. În plus, nici verificările pe care le face Comisia nu acoperă toate elementele necesare. Este, deci, posibil ca banii pentru redresarea în urma pandemiei de COVID-19 să finanțeze măsuri care nu au făcut obiectul unor verificări stricte privind achizițiile publice și ajutoarele de stat, avertizează auditorii, potrivit unui comunicat.

Cele 27 de state membre, în calitate de beneficiari ai fondurilor de redresare în urma pandemiei, trebuie să asigure respectarea normelor aplicabile din dreptul Uniunii și din dreptul intern, inclusiv a normelor privind achizițiile publice și ajutoarele de stat. În acest scop, ele trebuie să efectueze controale și audituri pentru a se asigura că sistemele lor sunt eficace. La rândul său, Comisia Europeană trebuie să obțină asigurarea că organismele naționale verifică în mod regulat și eficace dacă se respectă normele.

„Încălcarea normelor privind achizițiile publice și ajutoarele de stat este o problemă persistentă la nivelul cheltuielilor bugetare ale UE. Or, potrivit constatărilor Curții, nici Comisia Europeană, nici statele membre nu s-au arătat suficient de interesate de acest aspect la început”, a declarat domnul Jorg Kristijan Petrovič, membrul Curții care a condus auditul. „Date fiind sutele de miliarde de euro care trebuie încă investiți până la sfârșitul anului 2026, sperăm că auditul nostru va contribui la protejarea mai eficace a intereselor financiare ale UE.”

Normele permit sisteme de control diferite pentru MRR, însă, în majoritatea țărilor auditate, Curtea a constatat deficiențe la nivelul controalelor privind achizițiile publice. Autoritățile naționale au întâmpinat probleme legate de gradul de acoperire a controalelor, de calitatea și/sau de calendarul acestora. Lucrurile stau totuși mai bine în ceea ce privește ajutoarele de stat: în cea mai mare parte, controalele existau și acopereau principalele riscuri, au constatat auditorii. Cu toate acestea, la momentul depunerii cererilor de plată, organismele naționale de audit competente pentru MRR nu aveau, în general, asigurarea că regulile privind ajutoarele de stat fuseseră respectate.

De ce? Parțial din cauza normelor neclare, după cum au constatat auditorii. Mai exact, țărilor din UE nu li s-au oferit orientări detaliate despre cum să verifice respectarea normelor privind achizițiile publice și ajutoarele de stat. Ca rezultat, activitatea de audit a Comisiei nu s-a axat inițial pe acest aspect, ci mai degrabă pe fraudă, corupție și conflictele de interese. Între timp, Comisia și-a îmbunătățit strategia de audit, dar auditorii tot au identificat anumite probleme. De exemplu, sistemele de control și de audit al achizițiilor publice nu au fost verificate la fel de amănunțit în toate țările UE care au primit finanțare din MRR.

În plus, auditorii subliniază că măsurile corective luate de țările din UE au și ele deficiențe, care le-ar putea reduce efectul disuasiv. Problema este că, în practică, statele membre nu recuperează întotdeauna sumele datorate de destinatarii finali. Iar atunci când le recuperează, banii nu sunt nici returnați la bugetul UE, nici deduși din plăți ulterioare din MRR. Auditorii recunosc că acest lucru ține de modul în care au fost gândite fondurile de redresare ale UE, în cazul cărora principala condiție pentru plată este îndeplinirea satisfăcătoare a jaloanelor și a țintelor. Ei trag însă un semnal de alarmă, subliniind că, la modul concret, asta înseamnă că plățile din MRR pot fi efectuate integral chiar dacă normele privind achizițiile publice sau ajutoarele de stat au fost încălcate.

Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) sprijină reforme și investiții în țările din UE din februarie 2020, adică de la începutul pandemiei de COVID-19, și se va desfășura până la 31 decembrie 2026. Angajamentele efectuate se ridică la 650 de miliarde de euro, constând în 359 de miliarde de euro sub formă de granturi și 291 de miliarde de euro sub formă de credite. MRR este un mecanism de finanțare nou, care nu se bazează pe costurile reale suportate. El este pus în aplicare sub gestiunea directă a Comisiei Europene, care poartă și răspunderea finală.