Cele aproape 50 de miliarde de euro provenite de la Mecanismul de redresare şi rezilienţă (MRR) au avut un efect redus asupra deficienţelor de lungă durată ale administraţiilor publice din statele membre, arată un raport publicat marţi de Curtea de Conturi Europeană (ECA).
Potrivit auditorilor europeni, reformele şi investiţiile finanţate prin MRR au răspuns doar parţial provocărilor legate de capacitatea administrativă, coordonare şi guvernanţă şi s-au axat în principal pe digitalizare, mai degrabă decât pe reforme structurale. Doar puţin peste o treime dintre reforme şi investiţii au produs rezultate semnificative, iar în unele cazuri există riscul ca rezultatele obţinute să nu reziste după 2026, avertizează auditorii.
Criza provocată de pandemia de COVID-19 a scos în evidenţă nevoia unor administraţii publice eficiente în ţările UE. Ca răspuns, UE a alocat din MRR 49,1 miliarde de euro pentru măsuri în domeniul administraţiei publice, adică 8,5% din finanţarea totală de 577 de miliarde de euro disponibilă prin acest mecanism. Măsurile respective au vizat domenii precum transformarea digitală, e-guvernarea, achiziţiile publice şi concurenţa. Pentru a primi fondurile, ţările UE trebuiau să prevadă reforme şi investiţii legate de recomandările formulate în cadrul semestrului european, mecanismul UE de coordonare a politicilor economice ale statelor membre, se arată în raport.
“MRR ar fi putut fi utilizat mai strategic pentru a consolida administraţiile publice din statele membre. Ocazia de a soluţiona probleme structurale vechi a fost, în mare măsură, ratată. Acum, când îşi pregăteşte următorul buget pe termen lung, UE poate învăţa din aceste deficienţe şi poate pune mai clar accentul pe măsurarea rezultatelor”, a declarat Ivana Maletic, membra ECA responsabilă de acest audit, citată într-un comunicat al instituţiei.
Auditorii au analizat cât de bine au răspuns măsurile MRR incluse în planurile naţionale recomandărilor specifice fiecărei ţări formulate de UE în 2019 şi 2020 în domeniul administraţiei publice. Ei au constatat că niciuna dintre recomandări nu fusese pusă în aplicare pe deplin. Puţin peste o treime dintre recomandări fuseseră abordate în mare măsură, peste jumătate doar marginal, iar unele deloc. Dacă se iau în considerare şi auditurile anterioare privind reformele pieţei muncii şi ale mediului de afaceri, concluzia este că MRR şi-a îndeplinit doar parţial unul dintre obiectivele sale esenţiale, şi anume soluţionarea problemelor identificate prin recomandările specifice fiecărei ţări în aceste domenii.
De asemenea, auditul a arătat că guvernele au fost mai înclinate să abordeze anumite probleme ale administraţiei publice decât altele. Acestea au avut tendinţa de a favoriza măsurile care puteau fi puse în aplicare rapid, cum ar fi investiţiile în digitalizare. Ca urmare, multe alte probleme structurale au rămas în mare parte nerezolvate. De exemplu, doar 14% dintre recomandările referitoare la guvernanţă, un domeniu care implică adesea reforme cu un caracter mai structural, au fost abordate în mare măsură. În concluzie, măsurile MRR au ajutat ţările să facă doar progrese modeste în punerea în aplicare a recomandărilor din cadrul semestrului european referitoare la administraţia publică.
Auditorii au examinat şi Instrumentul de sprijin tehnic (IST), prin care UE acordă statelor membre sprijin pentru conceperea şi punerea în aplicare a reformelor. Şi aici, bilanţul este unul mixt: programul a fost de prea puţin ajutor pentru reformele specifice din cadrul MRR, proiectele IST fiind, în general, prea largi ca sferă de acţiune. Modalităţile practice de funcţionare a MRR şi a IST, în special calendarele acestora, nu erau suficient de bine aliniate pentru ca sinergiile dintre cele două instrumente să se materializeze în practică. Atunci când a selectat proiectele IST, Comisia nu a acordat prioritate celor legate de întârzieri în punerea în aplicare a reformelor prevăzute în planurile naţionale ale statelor membre. O astfel de prioritizare ar fi putut contribui la reducerea riscului de întârzieri în atingerea jaloanelor şi a ţintelor viitoare, concluzionează auditorii.
| Știri BVB