În două luni de zile, România ar trebui să revină la normalitate – o piață de energie funcțională, concurențială, în care prețul reflectă cererea și oferta, iar statul intervine la nivel de politici și reglementări pentru buna funcționare și mai ales pentru protejarea consumatorilor vulnerabili, a declarat directorul executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), Daniela Dărăban, la Forumul Energiei 2025. 

Potrivit domniei sale, toate acestea trebuie susținute de o comunicare clară și bună informare a clienților, de reguli predictibile și de încredere între actorii-cheie ai sectorului energetic.

Dana Dărăban a solicitat ANRE să accelereze ritmul de analiză a cererilor de decontare pe schema de compensare-plafonare astfel încât plățile către furnizori să se încheie până la data de 1 iulie. Statul trebuie să dovedească că și-a îndeplinit obligațiile, a precizat Dărăban.

La Forumul Energiei organizat de Financial Intelligence, Daniela Daraban a explicat cum arată realitatea astăzi şi principalele probleme:

“• Piața este blocată de o schemă de plafonare nefuncțională, care a înghețat competiția reală în ultimii trei ani.
• Plafonul de 0,68 lei/kWh plătit de peste 5 milioane de consumatori nu reflectă dinamica reală a pieței și ar fi trebuit ajustat treptat încă din 2024 pentru o tranziție suportabilă la condițiile de piață liberă.
• Furnizorii sunt sufocați de birocrație și de întârzieri majore în decontarea sumelor cu care au prefinanțat plafonarea – peste 5 miliarde de lei sunt în continuare în analiza ANRE. Riscuri uriașe și dezechilibre în lanț.
• Statul trebuie să-și respecte angajamentele și să plătească sumele datorate furnizorilor până la 1 iulie, astfel încât să fie asigurate condiții egale de concurență între operatori.
• Disfuncționalitățile semnalate la începutul crizei trebuie corectate, pentru a nu perpetua ineficiențe și costuri suplimentare într-o piață care ar trebui să fie pregătită pentru concurență autentică.
• Cadrul de sprijin pentru vulnerabili – trebuie revizuit și stabilit cât mai urgent.

Ce soluții pot fi luate în calcul?

• Actualizarea unui nou cadru de sprijin direct pentru consumatorii vulnerabili, eficient, flexibil și mai puțin birocratic.
• Crearea de sinergii cu implementarea Fondului Social pentru Climă – implementarea la nivel național este în lucru la MIPE – unde există prevederi pentru acordarea de ajutoare directe în diferite forme, nu doar pentru plata facturilor; acest fond permite inclusiv sprijin pentru IMM-uri.
• Întărirea urgentă a capacității instituționale pentru verificarea decontărilor și asigurarea resurselor bugetare.
• Dialog cu piața pentru identificarea soluțiilor potrivite care să conducă la optimizarea costurilor din factură. De exemplu, optimizarea costurilor cu achiziția energiei necesare pentru consumul tehnologic al rețelelor, pentru care industria a propus autorităților unele măsuri.
• Evitarea socializării unor costuri precum cele generate de gratuități pentru exceptarea unor industrii/agenți economici de la plata tarifelor de racordare la rețea – acest tip de sprijin trebuie susținut prin scheme de ajutor de stat, nu prin tariful reglementat plătit de ceilalți utilizatori ai rețelelor.

Pentru o reliberalizare sustenabilă, este esențială evaluarea și corectarea disfuncționalităților apărute în perioada de criză – de la mecanismele temporare de compensare a costurilor operaționale, până la excepțiile tarifare care pot induce dezechilibre structurale pe termen lung în piață.
Dacă nu acționăm repede și coordonat, „revenirea la normalitate” nu va deveni o realitate economică. Avem nevoie de un calendar clar, o comunicare coerentă și o colaborare autentică între toți jucătorii din piață”.