Comisia Dunării a transmis Ungariei că blocarea șenalului navigabil până la sfârșitul lunii noiembrie, în contextul lucrărilor realizate pe Dunăre pentru asigurarea alimentării cu apă a centralei nucleare Paks, nu este acceptabilă, potrivit publicației austriece Der Standard. În paralel, grupul siderurgic austriac Voestalpine avertizează că restricțiile afectează lanțurile sale de aprovizionare, generează costuri suplimentare și îi slăbesc competitivitatea.
Controversa privind lucrările de la Paks capătă astfel o dimensiune economică tot mai pronunțată, în condițiile în care restricțiile de navigație afectează transporturile de materii prime și produse industriale pe una dintre principalele artere comerciale ale Europei.
-
Comisia Dunării: blocarea șenalului până la sfârșitul lunii noiembrie este inacceptabilă
Potrivit Der Standard, Comisia Dunării a comunicat deja autorităților ungare că blocarea șenalului navigabil până la sfârșitul lunii noiembrie nu este acceptabilă. Comisia nu contestă necesitatea Ungariei de a asigura alimentarea cu apă a centralei nucleare Paks în perioadele în care nivelul Dunării este foarte scăzut, însă solicită ca lucrările să fie realizate astfel încât navigația pe fluviu să poată fi menținută.
Discuțiile se referă la construirea unui prag de fund pe Dunăre în zona Paks, intervenție menită să ridice local nivelul apei și să asigure funcționarea sistemelor de alimentare cu apă ale centralei nucleare în condiții hidrologice extreme.
Ministerul austriac al Infrastructurii a confirmat că se află în contact cu autoritățile ungare. Viena recunoaște interesul legitim al Ungariei pentru securitatea aprovizionării cu energie, dar solicită o soluție coordonată care să țină cont și de interesele statelor și companiilor dependente de navigația pe Dunăre.
Austria a precizat anterior că, deși are obiecții față de efectele lucrărilor asupra navigației, nu a depus o plângere oficială împotriva Ungariei la Comisia Europeană.
România este, alături de Austria, Bulgaria, Croația, Germania, Ungaria, Republica Moldova, Serbia, Slovacia și Ucraina, membră a Comisiei Dunării. Informațiile publice disponibile nu indică însă o poziție individuală exprimată de România în cazul lucrărilor de la Paks.
-
Voestalpine: Lucrările „pun în pericol lanțurile de aprovizionare”
Efectele restricțiilor sunt resimțite deja de industria austriacă. Voestalpine, unul dintre cele mai importante grupuri siderurgice europene, nu mai poate transporta pe Dunăre, în condițiile obișnuite, minereul de fier provenit din Europa de Est, potrivit Der Standard.
Hubert Zajicek, membru al Consiliului de Administrație al Voestalpine și director al diviziei Steel, avertizează asupra consecințelor economice ale situației. „Intervențiile de la Paks pun în pericol lanțurile de aprovizionare, generează costuri suplimentare și slăbesc astfel competitivitatea”, a declarat Zajicek, citat de publicația austriacă.
Voestalpine solicită găsirea rapidă a unei soluții care să permită restabilirea navigabilității Dunării prin Ungaria.
Transportul fluvial este important pentru industria siderurgică deoarece permite deplasarea unor volume foarte mari de materii prime la costuri mai mici decât alternativele terestre. Întreruperea navigației obligă companiile să recurgă la transport feroviar sau rutier, unde capacitatea disponibilă este limitată, iar costurile sunt mai ridicate.
-
Transportatorii avertizează asupra unei „provocări enorme”
Problemele nu se limitează la Voestalpine. Herfried Leitner, directorul companiei austriece TTS (Transport Trade Services), care operează aproximativ 400 de nave de marfă, a descris situația drept o „provocare enormă” pentru transportul naval.
Potrivit acestuia, restricțiile produc o limitare semnificativă a posibilităților de import și export pentru companiile austriece. Printre mărfurile afectate se numără materiile prime, produsele siderurgice și îngrășămintele.
Înlocuirea transportului fluvial cu cel feroviar este dificilă din cauza capacității disponibile – inclusiv în ceea ce privește vagoanele, locomotivele și infrastructura –, în timp ce transportul rutier implică costuri considerabil mai mari.
-
Industria navigației cere o soluție coordonată
Pro Danube International, organizație cu sediul la Viena care reprezintă interesele sectorului transportului fluvial, a cerut, la rândul său, menținerea unei navigații „sigure, fiabile și predictibile” pe Dunăre în timpul și după lucrările de la Paks. Organizația recunoaște necesitatea protejării infrastructurii energetice critice a Ungariei, dar avertizează că incertitudinea privind perioadele în care navigația este întreruptă afectează operatorii de transport, porturile, companiile logistice și industria. Pro Danube solicită o coordonare mai bună între autorități, informarea anticipată a operatorilor și menținerea navigației în cea mai mare măsură posibilă.
-
Pragul este destinat protejării funcționării centralei Paks în perioadele de secetă
Lucrările controversate au o miză energetică importantă pentru Ungaria.
Pragul de fund este construit pentru a crește local nivelul Dunării și a asigura cantitatea de apă necesară funcționării centralei nucleare Paks în perioade caracterizate de debite extrem de reduse. Problema nivelului Dunării a devenit tot mai importantă pentru funcționarea centralei în contextul episoadelor de secetă și al temperaturilor ridicate.
Disputa nu privește, prin urmare, doar un proiect tehnic local. Ea pune față în față două interese strategice: securitatea alimentării cu energie electrică a Ungariei și menținerea navigației pe Dunăre, coridor esențial pentru transporturile și lanțurile de aprovizionare din Europa Centrală și de Est.
Intervenția Comisiei Dunării și avertismentele Voestalpine arată că efectele proiectului de la Paks depășesc deja granițele Ungariei, transformând problema alimentării cu apă a centralei nucleare într-un subiect cu implicații economice și de transport pentru mai multe state dunărene.
| Știri BVB