Lipsa de predictibilitate, schimbările frecvente ale legislației și reglementărilor și intervențiile publice fragmentate pe piețele de energie reprezintă vulnerabilități importante pentru România, într-un sector în care investițiile au nevoie de o perspectivă pe termen lung, a declarat Diana Barglazan, DG Energy Country Coordinator for Romania în cadrul Comisiei Europene, la Conferința Regională Eurogas de la București.
Oficialul Comisiei Europene consideră că România dispune de un potențial energetic foarte mare, dar valorificarea acestuia este adesea întârziată. Ea a dat exemplul stocării energiei, unde Bulgaria a avansat mai rapid și a putut cumpăra energie electrică ieftină din România în timpul zilei și să o exporte înapoi la prețuri mai mari seara.
„Din discuțiile noastre cu participanți la piață, cu diverși actori din România, din industrie, consumatori, producători, primim aceleași mesaje și cred că se aliniază foarte mult cu ceea ce constatăm și vedem și noi: această lipsă de predictibilitate, schimbările foarte frecvente în legislație, în reglementări, intervenții publice pe piețele de energie care sunt fragmentate, care se modifică, se prelungesc, se schimbă direcția”, a declarat Diana Barglazan.
„Și toate aceste lucruri, într-o industrie, într-un sector care are nevoie de o perspectivă pe termen lung, unde investițiile durează destul de mult, vorbim de ani de zile, pot avea un impact extrem de puternic”, a adăugat aceasta.
* „România are un potențial foarte mare”, dar de multe ori acesta nu este folosit
Diana Barglazan a subliniat că problema nu este lipsa oportunităților energetice, ci întârzierea valorificării lor: „Aș mai menționa și faptul că în România există un potențial foarte mare în diverse domenii – a fost menționat biometanul. Sunt și alte aspecte, dar de multe ori aceste potențialuri nu sunt folosite.”
Un exemplu este dezvoltarea accelerată a capacităților fotovoltaice fără o evoluție simultană a stocării: „S-a menționat Casa Verde. Într-adevăr, cu panouri solare nu am avut partea de storage. Am constatat și în această vară cât de dificil a fost.”
Oficialul Comisiei Europene a comparat situația României cu cea a Bulgariei, care a avansat mai rapid în dezvoltarea capacităților de stocare: „Cred că exemplul Bulgariei a fost lăudat pentru că era mai avansată. Ei au reușit practic să importe energie electrică din România la prețuri mici pe timpul zilei și să ne-o exporte la prețuri mult mai mari seara. Ar fi fost mult mai bine dacă România ar fi avut această capacitate.”
Barglazan a precizat că România a făcut între timp progrese în domeniul stocării, însă acestea au venit târziu. „Vreau să spun pentru țară că România a făcut progrese foarte mari și în acest domeniu, dar târziu, foarte târziu și este într-un stadiu mai puțin avansat.”
* „Prima acțiune reală” privind demand response a venit în această vară
O altă problemă identificată de reprezentanta DG Energy este flexibilitatea sistemului energetic și, în particular, demand response – gestionarea/răspunsul la cerere. „Un alt aspect, poate, care ține de flexibilitatea sistemului energetic este partea de gestionare a cererii – demand response. Prima acțiune reală pe care am văzut-o a fost în această vară.”
În opinia sa, România are în mai multe domenii soluții și resurse disponibile, dar deciziile sunt întârziate. „Sunt foarte multe aspecte. Sunt foarte multe domenii unde cred că avem un potențial, dar cred că există o imagine destul de clară despre ce ar trebui făcut. Dar de multe ori nu-mi dau seama dacă sunt ezitări sau alte motive care duc la întârzierea deciziei.”
Consecința este transformarea potențialului nevalorificat într-o vulnerabilitate pentru sistem. „Rămâne de multe ori un potențial care nu este utilizat și care reprezintă până la urmă o vulnerabilitate, pentru că așteptăm până când chiar e necesar să acționăm și e destul de târziu, cu consecințe nu tocmai pozitive. Și e de neînțeles”, a declarat Diana Barglazan.
* Comisia Europeană: Producția internă de gaze este un activ strategic. „Este cea mai sigură sursă”
Întrebată dacă producția internă de energie ar trebui tratată drept un activ strategic pentru securitatea Europei, reprezentanta Comisiei Europene a răspuns fără echivoc. „Dacă ar trebui să ne uităm la producția internă de gaz ca la un activ strategic, desigur că da.”
Barglazan a explicat că trebuie făcută o distincție între importanța strategică a producției interne de gaze și limitarea posibilităților de finanțare europeană pentru proiectele bazate pe combustibili fosili: „Poate există anumite neînțelegeri sau confuzii, în sensul că, într-adevăr, la nivelul Uniunii Europene s-a redus foarte mult posibilitatea de suport din fonduri europene pentru proiecte care sunt bazate pe carburanți fosili, inclusiv pentru gaz natural.”
Ea a amintit însă că România a beneficiat de finanțări europene pentru proiecte care utilizează gaze naturale: „Trebuie să menționez că inclusiv România a primit finanțare semnificativă prin Fondul pentru Modernizare și prin alte surse din fonduri europene în ultimii ani, inclusiv pentru proiecte importante pe gaz natural.”
„Dar acesta este un aspect. Dacă este un activ strategic, dacă este important – acolo cred că răspunsul este da, fără nicio ezitare”, a subliniat reprezentanta Comisiei Europene.
* „Producția internă este mult mai bună și este cea mai sigură sursă”
Diana Barglazan a plasat această discuție și în contextul obiectivului european de eliminare a dependenței de gazele rusești.
„Ne pregătim să eliminăm dependența de gazul importat din Rusia. 2027 va marca momentul final pentru contractele pe termen lung. Celelalte contracte deja au ajuns la un punct final. În acest context, este, desigur, foarte important să discutăm nu doar despre cererea pentru gaz natural, dar și despre posibilitățile de aprovizionare cu această sursă de energie.”
Potrivit acesteia, REPowerEU a reprezentat un succes în reducerea dependenței europene de gazele rusești, însă este nevoie de continuarea procesului. „Ieri am participat la un eveniment despre REPowerEU, unde una dintre concluzii a fost că acest plan a fost un succes, să reușim să ne atingem obiectivele de a elimina dependența de gazul importat din Rusia. Pe de altă parte, e nevoie de mai mulți pași. Acesta este un prim pas. E nevoie și de alte acțiuni.”
Pe termen mai lung, electrificarea și reducerea consumului de combustibili fosili ar putea diminua și alte dependențe externe ale Europei. „Ideea era că, dacă ne vom atinge obiectivele de energie, dacă vom reuși inclusiv electrificarea, să dublăm rata de electrificare până în 2040, vom reduce necesarul de carburanți fosili, vom reduce emisiile de carburanți fosili și (…) vom reuși să eliminăm dependența inclusiv de gazul care vine din Orientul Mijlociu, inclusiv de importurile din Statele Unite.”
Într-un asemenea scenariu, Europa s-ar baza în principal pe producția proprie și pe Norvegia. „Practic, Europa va depinde doar de producția internă și de Norvegia, ceea ce este prezentat ca un aspect foarte pozitiv. Desigur, dependența de Norvegia nu ridică foarte mari probleme, însă producția internă este mult mai bună și este cea mai sigură sursă.”
* Decarbonizare, securitate energetică și prețuri accesibile: „Avem nevoie de toate”
Întrebată dacă Europa mai poate urmări simultan cele trei mari obiective – decarbonizare, securitate energetică și energie accesibilă –, Diana Barglazan a susținut că acestea nu trebuie separate.
„Cred că aceste obiective trebuie în continuare privite împreună, pentru că avem nevoie de toate aceste aspecte și cred că am avut ocazia să vedem că atunci când încercăm să mergem, poate, puțin prea mult într-o anumită direcție, fără a ține cont de celelalte aspecte, acestea devin puțin problematice și ne reamintesc foarte repede că nu le putem uita și că trebuie să ținem cont de ele.”
Problema fundamentală, în opinia sa, este distanța dintre situația actuală a sistemului energetic european și obiectivele stabilite pentru următoarele decenii.
„Cred că problema majoră cu care ne confruntăm este că avem o distanță extrem de mare între unde suntem momentan și unde vrem să ajungem și nu este foarte ușor de parcurs această distanță.”
-
Barglazan, despre situația de la Cernavodă: „Este o situație fără precedent”
Reprezentanta Comisiei Europene a folosit situația din această vară de la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă pentru a argumenta că schimbările climatice reprezintă deja un risc concret pentru funcționarea sistemelor energetice. „Dacă mă refer la situația din această vară, inclusiv în România, nu neapărat legat de gazul natural, dar, pe de altă parte, cu electricitatea, în România, în regiune, de altfel, în toate țările din zonă, există o dependență foarte puternică de nivelul apei în Dunăre pentru a avea centralele nucleare funcționale.”
Barglazan a caracterizat situația înregistrată la Cernavodă drept fără precedent. „Vedem în România o situație pe care eu nu am văzut-o în nicio analiză, nici din partea autorităților române, nici din analizele făcute de colegii mei sau de ENTSO-E – situația în care centrala nucleară de la Cernavodă nu este disponibilă timp de câteva luni. Este o situație fără precedent care ne arată că schimbările climatice sunt reale.” „Nu e un risc de care vorbim în câțiva ani, ci este o situație cu care ne confruntăm deja, pe care trebuie să o gestionăm și care necesită eforturi foarte mari.”
Întrebată dacă ar fi avut așteptări mai mari de la autoritățile române, inclusiv în ceea ce privește comunicarea, Diana Barglazan a apreciat pozitiv gestionarea situației. „Noi suntem în discuții foarte strânse și constante și cu autoritățile române. Cred că și modul în care a fost gestionată situația aceasta a fost foarte bun.”
Ea a făcut referire la măsurile voluntare de reducere a consumului și la alte măsuri luate de autorități. „Deși, practic, Centrala Nucleară de la Cernavodă nu funcționează și asigură în mod normal 20% din electricitatea consumată în România, totuși situația a fost sub control.”
„Nu s-a pus niciodată problema ca România să nu-și poată asigura aprovizionarea cu energie electrică în termeni de piață, de pe piețele de energie, ceea ce cred că este un rezultat foarte bun.”
Costurile acestei adaptări nu sunt însă neglijabile. „Pe de altă parte, vedem că soluțiile care sunt disponibile de multe ori înseamnă prețuri mult mai mari la anumite ore de consum de vârf seara, o situație care, desigur, nu este ideală și care riscă să se reflecte și în facturile finale la consumatorul final.”
* „Modelul european funcționează” pentru securitatea energetică, dar nu suficient pentru prețuri
Diana Barglazan a făcut o distincție între funcționarea pieței europene din perspectiva securității aprovizionării și capacitatea acesteia de a furniza energie la prețuri accesibile. „Pentru securitatea energetică ne uităm la modul în care s-a derulat gestionarea crizei și cum au reacționat piețele. Modelul european funcționează.”
Piața internă europeană a permis transferul energiei către regiunile în care aceasta era necesară, inclusiv România. „Am văzut că piața internă de energie a reușit să asigure transferul de energie acolo unde este nevoie, inclusiv în România, în această vară, dar și în trecut.”
Barglazan a evidențiat și rolul României în securitatea energetică regională. „Și nu doar în Europa, ci și în țările vecine, în Moldova, în Ucraina, unde România a avut un rol absolut esențial pentru asigurarea siguranței energetice în regiune.”
În privința accesibilității prețurilor, însă, concluzia sa a fost mai rezervată. „Pe partea de energie la prețuri accesibile, acolo cred că mai avem de lucru, puțin mai mult. Cred că modelul european nu este nou, dar trebuie ajustat puțin. Trebuie găsite modalități de a reduce prețurile la energie în mod sigur.”