Fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan respinge orice legătură între discuțiile sale cu ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, și căderea Guvernului Bolojan, susținând că întâlnirile cu oficialii americani au vizat Coridorul Vertical și cooperarea energetică. Ivan afirmă, totodată, că, în perioada în care conducea Ministerul Energiei, a solicitat în scris Guvernului un mandat explicit pentru a continua discuțiile privind tranzitul LNG-ului american prin România, dar că nu a primit un asemenea mandat până la plecarea sa din funcție.
Declarațiile vin în contextul investigației publicate de The Wall Street Journal privind activitatea ambasadoarei SUA la Atena, Kimberly Guilfoyle, și relația acesteia cu lobbyistul Christos Marafatsos, care reprezintă interese ale grupului grec AKTOR. Investigația WSJ relatează, între altele, o afirmație atribuită ambasadoarei în contextul discuțiilor despre iminenta cădere a Guvernului Bolojan. Relatarea privind afirmația respectivă este contestată de avocatul lui Guilfoyle.
- Ivan: „N-am nevoie să-mi cer voie din partea niciunui alt stat”
Bogdan Ivan a declarat duminică seara, la Antena 3 CNN, că nu a discutat cu reprezentanții SUA despre înlăturarea Guvernului Bolojan și că PSD nu avea nevoie de acordul Washingtonului pentru depunerea unei moțiuni de cenzură.
Fostul ministru a afirmat că discuțiile oficiale purtate cu ambasadorul SUA la București și cu Kimberly Guilfoyle au avut legătură cu mandatul său de ministru al Energiei și cu proiectele energetice regionale. Referindu-se la cina de la București la care a participat alături de Guilfoyle, Ivan a spus că invitația a venit după conferința The Economist. „Am discutat aspecte care țin de viitorul omenirii, care țin de Coridorul Vertical, aspecte tehnice care n-au avut nicio legătură cu situația politică din țara noastră”, a declarat Bogdan Ivan. El a adăugat că, în calitate de parlamentar, nu avea nevoie de acordul unui alt stat pentru a susține o moțiune de cenzură împotriva premierului Ilie Bolojan.
-
Ivan spune că a cerut Guvernului un mandat pentru discuțiile privind LNG-ul american
Un element important al declarațiilor fostului ministru privește negocierile energetice. Bogdan Ivan susține că a solicitat oficial Guvernului României să decidă dacă dorește continuarea discuțiilor privind tranzitul gazelor naturale lichefiate americane prin România.
„Am trimis inclusiv adrese oficiale către premierul României prin care am solicitat scris un mandat”, a declarat Ivan, precizând că dorea o decizie explicită privind continuarea sau nu a discuțiilor. Potrivit acestuia, mandatul nu i-a fost acordat până la plecarea sa din funcție.
Ivan a precizat că nu au existat negocieri interguvernamentale asupra prețului gazelor, deoarece discuțiile nu ajunseseră în această etapă.
Afirmațiile sunt relevante în contextul memorandumului semnat în noiembrie 2025 de Atlantic-SEE LNG Trade, Nova Power & Gas și Transgaz, privind dezvoltarea unei formule de aprovizionare cu LNG american prin Coridorul Vertical. Memorandumul nu s-a concretizat ulterior într-un contract comercial.
* Ivan susține că LNG-ul american ar putea fi competitiv
Într-o postare separată, Bogdan Ivan a respins criticile potrivit cărora LNG-ul american ar fi prea scump și a susținut că există contracte pe termen lung pentru LNG american livrat în Europa la aproximativ 27 euro/MWh, comparativ cu prețurile mult mai ridicate înregistrate recent pe piețele spot europene.
Valoarea de aproximativ 27 euro/MWh este compatibilă cu unele analize privind costurile istorice ale LNG-ului american livrat în Europa în baza contractelor indexate la Henry Hub. Boston Consulting Group estimează pentru astfel de contracte pe termen lung un interval de aproximativ 25-30 euro/MWh, însă aceste valori nu sunt direct comparabile cu prețul spot TTF și nu includ automat toate costurile ulterioare de transport prin Coridorul Vertical până în România.
Ivan a susținut, de asemenea, că participarea României la Coridorul Vertical ar putea genera venituri importante din tranzitul gazelor și a estimat că Transgaz ar putea obține profituri suplimentare de circa 250 de milioane de euro anual.
| Știri BVB