Organizații pentru apărarea drepturilor omului au sesizat marți instanța pentru a contesta sancțiunile impuse Curții Penale Internaționale (CPI) de președintele american Donald Trump, susținând că acestea limitează accesul la justiție al victimelor crimelor de război, relatează AFP, potrivit Agerpres.
Într-o plângere depusă la New York, patru organizaţii – între care Human Rights Watch – au afirmat că aceste sancţiuni ar trebui anulate pentru că ele încalcă în special dreptul la libertatea de exprimare protejat de Primul amendament al Constituţiei americane.
“Acesta este un abuz de putere ilegal care constituie un atac frontal împotriva Statului de drept, independenţei judecătorilor, procurorilor şi avocaţilor, principiilor fundamentale ale ordinii juridice internaţionale, precum şi a principiului unui acces egal la justiţie”, se poate citi în această plângere.
Restricţiile “compromit grav capacitatea de urmărire în justiţie a autorilor genocidurilor, crimelor de război şi crimelor împotriva umanităţii”, afirmă de asemenea acest document de 101 pagini.
SUA, care nu au aderat la tratatul internaţional ce a instituit CPI, au impus sancţiuni mai multor magistraţi ai acestei Curţi.
Acestea interzic judecătorilor să intre în ţară şi blochează orice tranzacţie imobiliară sau financiară cu ei în SUA.
Aceste sancţiuni constituie în majoritate un răspuns la anchete desfăşurate de CPI împotriva Israelului, aliat al SUA. Curtea a emis în 2024 mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu.
Plângerea depusă marţi afirmă că sancţiunile impuse de administraţia Trump au provocat un “prejudiciu profund şi ireparabil”.
Cele patru organizaţii aflate la iniţiativa acestei acţionări în justiţie – Human Rights Watch, American Friends Service Committee, Center for Constitutional Rights şi Open Society Institute – adaugă că ele au trebuit să-şi limiteze interacţiunile cu CPI din teama de a se expune sancţiunilor.
În afară de Donald Trump, plângerea îi vizează de asemenea pe şeful diplomaţiei americane Marco Rubio, ministrul finanţe Scott Bessent şi ministrul justiţiei Todd Blanche.
Creată în 2002, CPI urmăreşte indivizi acuzaţi de cele mai grave atrocităţi, precum crimele de război, crimele împotriva umanităţii şi genocidul.
Adversitatea Washingtonului faţă de CPI nu este apanajul administraţiei Trump: guverne precedente americane democrate criticaseră şi ele Curtea.
Washingtonul a lansat luna trecută o ofensivă diplomatică majoră împotriva CPI, acuzând-o că îi “ameninţă” pe americani şi cerând partenerilor săi să se retragă din ea.
Trei judecători de la CPI, sancţionaţi de administraţia Trump, au depus plângere în iunie împotriva preşedintelui şi a mai multor înalţi responsabili americani, declarând că măsurile luate împotriva lor sunt ilegale.
| Știri BVB