Duma de Stat (Camera Deputaţilor) a Rusiei a aprobat joi desfăşurarea alegerilor în timpul aplicării legii marţiale, atât pe teritoriul Rusiei cât şi în provinciile ucrainene pe care Kremlinul le-a anexat, relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.

În virtutea noii legi, Comisia Electorală Centrală (CEC) va putea convoca alegeri sau referendumuri după primirea avizului din partea Ministerului rus al Apărării şi a Serviciului Federal de Securitate (FSB). Legea precizează şi măsurile aplicate în timp ce este în vigoare legea marţială.

Preşedintele rus Vladimir Putin a decretat legea marţială în octombrie 2022 în cele patru regiuni ucrainene pe care Rusia le-a anexat luna anterioară, deşi le controlează doar parţial, provinciile Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, în urma unor aşa-zise referendumuri nerecunoscute de Kiev şi de comunitatea internaţională.

Liderul de la Kremlin şi-a motivat atunci decretul invocând refuzul Kievului de a recunoaşte rezultatele acelor referendumuri şi atacurile efectuate de grupuri speciale ucrainene de sabotaj asupra unor elemente de infrastructură ale Rusiei, cum a fost explozia de pe podul Crimeei.

Kremlinul a asigurat la sfârşitul lunii aprilie că, în pofida tentativelor occidentale de ingerinţă în politica internă rusă, în Rusia se vor desfăşura în 2024 alegeri, la care este posibil ca Putin să încerce obţinerea unui nou mandat prezidenţial. O reformă constituţională adoptată în 2020 i-ar permite actualului preşedinte – în prezent în vârstă de 70 de ani – să-şi reînnoiască mandatul atât în 2024 cât şi să mai obţină încă unul în 2030.

Totuşi, unii comentatori cred că în cazul unei înfrângeri a Rusiei în războiul pornit contra Ucrainei sau al declarării legii marţiale în întreaga ţară alegerile prezidenţiale ar putea fi amânate.