Alocarea sumelor este, în acest moment, doar un deziderat, cele aproape 80 de miliarde EUR vor reveni României doar dacă știm să le negociem, spune europarlamentarul Corina Creţu, fost comisar european.
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, marţi, că România va beneficia de aproape 80 de miliarde de euro pentru proiecte europene, indicând construcţia de spitale, şcoli, modernizarea marilor sisteme publice, precum şi reconstrucţia economică.
Corina Creţu explică: “E foarte bine că astăzi (n.r. ieri) Consiliul European a ajuns la un acord asupra Bugetului UE pentru următorii șapte ani și asupra fondurilor care vor facilita relansarea economică a Statelor Membre.
Însă cred că tonul optimist al Guvernului de la București ar trebui temperat. Urmează faza a doua, cu discuții cel puțin la fel de complicate în Parlamentul European – inclusiv privind regulamentele de folosire a acestor bani.
Eu voi vota, în Parlament, forma care va fi cea mai avantajoasă pentru România.
Dar concret, sunt câteva puncte asupra cărora atrag atenția:
1️⃣ Alocarea sumelor este, în acest moment, doar un deziderat. Cele aproape 80 de miliarde EUR vor reveni României doar dacă știm să le negociem.
2️⃣ Banii alocați nu înseamnă bani atrași. E o cale lungă de la actul politic al acordului asupra acestor sume până la atragerea banilor.
3️⃣ Din păcate, experiența din actualul exercițiu financiar nu ne recomandă. Guvernele României (precedentul și actualul) nu au reușit să cheltuie decât 34% din banii alocați de la Bruxelles. Așadar, progresele în implementarea proiectelor sunt greoaie, dacă nu inexistente. Se va întreba – și pe bună dreptate – toată lumea: în baza acestei experiențe cere Guvernul României mai mulți bani? De ce va putea România să atragă acum acești bani dacă în ultimii șapte ani nu a reușit?
4️⃣ Nu există proiecte realiste, palpabile. Nu e prima dată când o spun: nu a fost elaborat un plan matur de valorificare a acestor sume. Sau cel puțin nu a fost comunicat. Toate planurile de relansare vor trebui prezentate și la Bruxelles, iar odată ce acestea vor fi aprobate, pe tot parcursul implementării urmează a fi atent monitorizate. S-a discutat chiar și despre un mecanism de acordare a granturilor prin care orice Stat Membru să poată bloca distribuirea sumelor în cazul în care banii nu sunt utilizați corect – ceea ce înseamnă că România va trebui să fie mai atentă decât oricând la aspecte precum corupția și folosirea inadecvată a acestor fonduri.
5️⃣ S-a redus suma pe care o constituiau granturile (adică sumele nerambursabile), de la 500 miliarde EUR la 390 miliarde EUR. România miza în primul rând pe aceste sume. Așadar, proiectele noastre trebuie să fie chiar mai competitive decât au fost până acum dacă sperăm să atragem bani din acest fond.
6️⃣ A crescut suma alocată împrumuturilor: de la 250 miliarde EUR (cât era propus inițial) la 360 miliarde EUR. Trebuie să ne întrebăm: cât își permite România să se împrumute? Și care sunt acele proiecte pentru care trebuie să folosim sume sub formă de împrumuturi (bani care, evident, trebuie returnați cu dobândă).
7️⃣ Să nu uităm că a fost redusă suma alocată Fondului pentru Tranziție Justă cu 20 de miliarde EUR. Tot tăieri (de aproximativ 8,5 miliarde EUR) s-au aplicat și programului Horizon Europe destinat cercetării științifice. Mai mult, programul Europa Digitală va fi finanțat cu doar 6,8 miliarde EUR (deși Comisia Europeană propusese un buget de 8,2 miliarde EUR). Așadar, problemele care țin de zonele miniere, aspectele care privesc cercetarea și digitalizarea rămân cu fonduri mai puține – lipsa acestora va trebui suplinită din bugetele naționale. Este pregătită România să investească în aceste domenii-cheie?
Sunt doar câteva întrebări pe care cred că e legitim să le formulăm, cu bună-credință, în urma acordului de astăzi. E important ca aceste teme să fie privite realist și România să acționeze din timp, astfel încât reajustările decise astăzi să nu afecteze dezvoltarea țării și potențialul de schimbare în bine a vieții de zi cu zi a cetățenilor”.
| Știri BVB