Oficialii Rezervei Federale (Fed) se reunesc săptămâna aceasta într-un context în care presiunile inflaționiste revin în prim-plan, ceea ce ar putea transforma decizia privind menținerea sau majorarea dobânzii de politică monetară într-una dificilă și controversată, scrie Bloomberg, potrivit Yahoo Finance.
Reaprinderea tensiunilor din Orientul Mijlociu a determinat o nouă creștere puternică a prețului petrolului, eclipsând datele privind inflația din iunie, mai reduse decât se anticipa, care păreau să ofere băncii centrale spațiu pentru a păstra dobânzile neschimbate. La acestea se adaugă cererea puternică alimentată de investițiile în inteligență artificială și noile tarife vamale anunțate de administrația Trump, factori care îi determină pe analiști să ia în calcul apariția unor opinii divergente la ședința Fed din 28-29 iulie, dacă instituția va decide din nou să mențină dobânzile.
În ultimele zile, investitorii și-au majorat pariurile pe o posibilă creștere a dobânzii chiar la această reuniune, probabilitatea unei astfel de decizii apropiindu-se, la un moment dat săptămâna trecută, de 40%.
„Conflictul din Orientul Mijlociu se intensifică, iar pentru petrol riscul unor creșteri semnificative de preț a devenit mai ridicat”, a declarat Alex Payne, manager senior de portofoliu la Vanguard. „Piața începe să ia în calcul posibilitatea ca inflația să rămână mai persistentă din cauza acestor riscuri geopolitice.”
Tot mai mulți oficiali susțin dobânzi mai ridicate
Un număr tot mai mare de membri ai Fed și-au exprimat argumentele în favoarea unor dobânzi mai ridicate, fie imediat, fie în viitorul apropiat.
Președinta Fed Dallas, Lorie Logan, a cerut la începutul acestei luni o majorare moderată a dobânzilor, apreciind că inflația nu revine într-un ritm sustenabil către ținta de 2% a Fed. La rândul său, președinta Fed Cleveland, Beth Hammack, a afirmat recent că „nu există niciun conflict” între cele două mandate ale băncii centrale și că, în prezent, inflația reprezintă o preocupare mai importantă decât piața muncii. Ambele oficiale votează la reuniunea din această săptămână și ar putea formula opinii separate dacă majoritatea va decide să păstreze dobânzile nemodificate.
„Din declarațiile oficialilor Fed este clar că există un grup restrâns – precum Logan și Hammack – care este probabil pregătit să înceapă ciclul de majorare. În același timp, există un grup mult mai numeros care dorește să vadă mai multe dovezi privind evoluția economiei și le dorește cât mai curând”, a spus Claudia Sahm, economist-șef la New Century Advisors.
Scenarii care justifică noi majorări
Chiar și la reuniunea de luna trecută, când Fed a menținut dobânzile neschimbate pentru a patra ședință consecutivă, câțiva oficiali considerau deja justificată o majorare. Procesul-verbal al reuniunii arată că majoritatea membrilor au discutat scenarii în care inflația ar putea rămâne ridicată din cauza cererii generate de investițiile în inteligență artificială, conflictului din Orientul Mijlociu sau efectelor tarifelor comerciale. Aproape toți cei care au analizat aceste scenarii au apreciat că ele ar necesita, cel mai probabil, dobânzi mai ridicate.
Între timp, administrația Trump a anunțat noi tarife vamale pentru Canada și alți parteneri comerciali, armistițiul fragil dintre Iran și SUA s-a prăbușit, iar investițiile masive în inteligența artificială continuă într-un ritm susținut.
Piețele încearcă să anticipeze următoarea mișcare
Președintele Fed, Kevin Warsh, și-a reafirmat în această lună, în fața Congresului, angajamentul de a readuce inflația sub control, promițând că banca centrală va utiliza toate instrumentele de politică monetară pentru a asigura stabilitatea prețurilor. Totuși, evitarea unor indicații clare privind utilizarea acestor instrumente a menținut incertitudinea investitorilor cu privire la direcția viitoare a dobânzilor.
La finalul săptămânii trecute, contractele futures pe rata fondurilor federale indicau o probabilitate de aproximativ 35% pentru o majorare a dobânzii la această reuniune. După publicarea datelor din 14 iulie, care au arătat prima scădere a indicelui prețurilor de consum din SUA din ultimii șase ani, pe fondul ieftinirii benzinei, probabilitatea coborâse spre 10%. Însă reluarea conflictului cu Iranul a inversat rapid această tendință.
„Aproximativ o treime dintre băncile cu care colaborăm se poziționează pentru noi majorări de dobândă, în timp ce restul se protejează împotriva unui scenariu de reducere a dobânzilor”, a declarat Pradeep Bhatia, directorul executiv al Derivative Path. „Această divizare arată că piața a încetat să mai încerce să ghicească următoarea mișcare a Fed și încearcă să se pregătească pentru ambele variante.”
Veronica Clark, economist la Citigroup, consideră că oficialii Fed s-ar putea simți confortabil să păstreze dobânzile nemodificate după raportul favorabil privind inflația din iunie. Dacă viitoarele date vor arăta un impact limitat al creșterii prețului energiei și o deteriorare a pieței muncii, banca centrală ar putea continua să mențină dobânzile sau chiar să le reducă.
Totuși, mai mulți oficiali au avertizat că, dacă presiunile inflaționiste nu se vor diminua, Fed ar putea fi nevoită să majoreze dobânzile la reuniunile următoare.
„Dacă inflația efectivă nu va începe să încetinească în perioada următoare, cred că ar putea deveni oportun să ne reconsiderăm actuala orientare de politică monetară”, a declarat vicepreședintele Fed, Philip Jefferson, la două zile după publicarea datelor privind inflația.
Potrivit lui Joseph Lavorgna, economist-șef pentru America la SMBC Nikko Securities și fost oficial al Trezoreriei SUA în timpul celui de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump, o majorare a dobânzilor în această lună l-ar putea ajuta pe Kevin Warsh să își consolideze credibilitatea în lupta împotriva inflației și ar putea fi percepută drept o decizie mai puțin influențată politic decât o eventuală majorare în apropierea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie.
Donald Trump l-a criticat pe fostul președinte al Fed, Jerome Powell, după reducerea dobânzilor cu o jumătate de punct procentual în septembrie 2024, cu doar câteva săptămâni înaintea alegerilor prezidențiale, calificând decizia drept „o mișcare politică” menită să o favorizeze pe rivala sa electorală, Kamala Harris.
„Dacă prima majorare ar veni în septembrie sau, și mai rău, în octombrie, chiar înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, cum ar arăta acest lucru? Mai bine o face acum”, a spus Lavorgna.
Acesta a adăugat că Warsh ar putea explica administrației Trump că o majorare a dobânzilor ar contribui la menținerea sub control a randamentelor pe termen lung prin ancorarea așteptărilor privind inflația – un obiectiv pe care președintele îl consideră important.
Indiferent de decizia adoptată, conferința de presă a lui Kevin Warsh de după ședință va fi urmărită cu atenție de investitori, în căutarea unor indicii privind modul în care conducerea Fed vede evoluția economiei americane și perspectivele politicii monetare în lunile următoare.
| Știri BVB