Florin Cîțu: Deteriorarea abruptă a deficitului bugetar nu se rezolvă prin schimbarea numitorului. Ministerul Finanțelor trebuie să explice cum va face ajustarea „fără să omoare economia”

Fostul premier și ministru al Finanțelor Florin Cîțu critică explicațiile Ministerului Finanțelor privind evoluția deficitului bugetar al României, după ce datele Eurostat au indicat o creștere a deficitului trimestrial ajustat sezonier de la 5,5% din PIB în primul trimestru din 2026 la 9,2% în trimestrul al doilea. Cîțu susține că invocarea deficitului cumulat pe primele șase luni, de 3,4% din PIB-ul anual, nu infirmă deteriorarea indicatorului trimestrial și avertizează că Guvernul trebuie să realizeze o ajustare bugetară dificilă, fără să agraveze situația economiei.

„Deteriorarea abruptă a deficitului nu se rezolvă prin schimbarea numitorului”, afirmă Florin Cîțu, într-o analiză privind cele mai recente date Eurostat și explicațiile oferite de Ministerul Finanțelor.

Potrivit fostului ministru, deficitul bugetar s-a deteriorat puternic în trimestrul al doilea din 2026, creșterea de 3,7 puncte procentuale față de trimestrul precedent fiind mai mare decât oricare dintre creșterile trimestriale înregistrate în 2024.

De asemenea, deficitul este mai ridicat decât în aceeași perioadă a anului trecut, când indicatorul ajustat sezonier era de 7,7% din PIB, comparativ cu 9,2% în trimestrul II 2026.

• Cîțu acuză Ministerul Finanțelor că utilizează un indicator diferit pentru a răspunde criticilor

Fostul ministru al Finanțelor susține că explicațiile autorităților pot induce în eroare opinia publică, deoarece compară indicatori calculați prin metode diferite.

„Ministerul Finanțelor încearcă să inducă în eroare opinia publică aducând în discuție cifra de 3,4% (deficitul cumulat în șase luni, neajustat sezonier, raportat la PIB-ul întregului an), ca răspuns la această deteriorare”, afirmă Cîțu. Acesta explică faptul că deficitul de 9,2% reprezintă rezultatul unui singur trimestru, ajustat sezonier și raportat la PIB-ul trimestrului respectiv, în timp ce cifra de 3,4% reprezintă deficitul cumulat în primul semestru, raportat la PIB-ul anual.

„Măsoară lucruri diferite! Nu se compară direct. Cifra de 3,4% nu infirmă deteriorarea arătată de Eurostat”, subliniază fostul ministru.

• Ajustarea bugetară din semestrul II, principala provocare

Florin Cîțu atrage atenția că inclusiv deficitul semestrial de 3,4% din PIB, invocat de Ministerul Finanțelor, arată dificultatea atingerii țintei anuale. Potrivit calculelor sale, pentru respectarea țintei ESA de 6% din PIB, deficitul din a doua jumătate a anului ar trebui limitat la maximum 2,6% din PIB-ul anual.

În comparație, deficitul din semestrul al doilea a reprezentat 4,2% din PIB-ul anual în 2025 și 5,5% în 2024. „Guvernul actual trebuie să livreze o corecție abruptă, inversând profilul ultimilor doi ani, când deficitul din semestrul II a fost mai mare decât în primul”, afirmă Cîțu.

Fostul premier pune sub semnul întrebării capacitatea Guvernului de a realiza această ajustare fără efecte negative suplimentare asupra activității economice.

• Florin Cîțu: „Ministerul trebuie să demonstreze, cu cifre, că deteriorarea este temporară”

În opinia sa, autoritățile trebuie să prezinte explicații concrete privind evoluția finanțelor publice și măsurile prin care intenționează să atingă ținta de deficit.

„Ministerul trebuie să demonstreze, cu cifre, că deteriorarea este temporară și să explice cum va realiza ajustarea promisă fără să omoare economia. Schimbarea numitorului nu ține loc de explicație”, afirmă Florin Cîțu.

• Ce spune Ministerul Finanțelor

Într-un comunicat transmis după publicarea datelor Eurostat, Ministerul Finanțelor a explicat că nivelul de 9,2% din PIB înregistrat în trimestrul II 2026 nu reprezintă deficitul cumulat al primului semestru și nici o estimare pentru întregul an. Instituția a recunoscut creșterea deficitului trimestrial, dar a susținut că aceasta trebuie analizată în contextul calendarului execuției bugetare.

Potrivit ministerului, în trimestrul al doilea au fost concentrate cheltuieli importante pentru investiții publice și proiecte finanțate prin PNRR. Plățile pentru investiții au totalizat 38,3 miliarde de lei, comparativ cu 21,7 miliarde de lei în primul trimestru.

Ministerul a arătat că deficitul cumulat în primul semestru, calculat în metodologia ESA pe seria neajustată sezonier și raportat la PIB-ul anual, s-a redus la 3,4%, față de 3,6% în 2025 și 3,7% în 2024.

Totodată, instituția a subliniat că datele trimestriale pentru 2026 sunt provizorii și pot fi revizuite ulterior.

Potrivit datelor Eurostat publicate la 21 octombrie, România a înregistrat în trimestrul II 2026 cel mai mare deficit guvernamental trimestrial ajustat sezonier din Uniunea Europeană, de 9,2% din PIB, comparativ cu o medie de 3,5% la nivelul UE.