Ministerul Finanțelor susține că majorarea deficitului bugetar trimestrial al României de la 5,5% din PIB în primul trimestru din 2026 la 9,2% în trimestrul al doilea, potrivit datelor Eurostat, reflectă particularități de calendar, fluxuri neregulate de venituri și accelerarea investițiilor publice, inclusiv pentru finalizarea proiectelor PNRR. Instituția precizează că indicatorul de 9,2% nu reprezintă deficitul cumulat la șase luni și nici deficitul estimat pentru întregul an. Potrivit datelor prezentate de minister, deficitul ESA cumulat în primul semestru din 2026 s-a redus la 3,4% din PIB, față de 3,6% în aceeași perioadă din 2025. Ministerul recunoaște, totodată, că îmbunătățirea deficitului calculat pe bază de numerar (cash) se reflectă doar gradual în deficitul calculat potrivit metodologiei europene ESA.
Într-o poziție transmisă după publicarea datelor Eurostat din 21 octombrie, Ministerul Finanțelor arată că România a redus deficitul bugetar anual, calculat conform metodologiei europene ESA 2010, de la 9,2% din PIB în 2024 la 7,8% în 2025.
Noua valoare pentru 2025 reprezintă o revizuire favorabilă față de nivelul de 7,9% comunicat în aprilie 2026.
Cu o reducere de 1,4 puncte procentuale din PIB, România a înregistrat, alături de Malta, cea mai importantă îmbunătățire a soldului bugetar din Uniunea Europeană în 2025, potrivit ministerului.
Cu toate acestea, România continuă să aibă cel mai ridicat deficit anual din UE, fiind urmată de Polonia, cu 7,2% din PIB, Belgia, cu 5,2%, și Franța, cu 5,1%.
Ministerul explică reducerea deficitului în principal prin creșterea veniturilor bugetare, de la 34% din PIB în 2024 la 35,6% în 2025, precum și prin temperarea creșterii cheltuielilor publice de funcționare.
-
De ce a crescut deficitul trimestrial la 9,2% din PIB
Datele Eurostat arată că România a înregistrat în trimestrul al doilea din 2026 cel mai ridicat deficit guvernamental din Uniunea Europeană, de 9,2% din PIB, față de 5,5% în trimestrul precedent. Ministerul Finanțelor precizează că aceste valori reprezintă deficitul fiecărui trimestru, ajustat sezonier și raportat la PIB-ul trimestrial, și nu trebuie confundate cu deficitul cumulat sau cu rezultatul bugetar anual.
Potrivit instituției, pe seria ajustată sezonier, media primului semestru din 2026 a fost de 7,35% din PIB, sub media de 8,45% din primul semestru al anului 2025.
În plus, pe seria neajustată sezonier, deficitul ESA cumulat la șase luni, raportat la PIB-ul anual, a scăzut de la 3,7% în 2024 și 3,6% în 2025 la 3,4% în 2026. Ministerul arată că evoluția trimestrială este influențată inclusiv de calendarul înregistrării veniturilor fiscale și de ajustările statistice.
„În concluzie, diferența dintre cele două trimestre are explicații de calendar, nu de ritm al cheltuielilor”, precizează Ministerul Finanțelor, referindu-se la variația indicatorului ajustat sezonier. Instituția subliniază că datele trimestriale pentru 2026 sunt provizorii și pot fi revizuite la publicările următoare.
-
Investițiile publice au crescut cu peste 76% în trimestrul al doilea
Una dintre explicațiile prezentate de Ministerul Finanțelor pentru evoluția deficitului trimestrial este accelerarea investițiilor publice. Potrivit instituției, plățile de investiții au totalizat 38,3 miliarde de lei în trimestrul al doilea din 2026, față de 21,7 miliarde de lei în primul trimestru.
Diferența este de 16,6 miliarde de lei, reprezentând o creștere de aproximativ 76,5%.
Ministerul explică această evoluție prin necesitatea accelerării proiectelor finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență, în contextul termenului de 31 august 2026 pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor. „Anul 2026 este unul atipic în ceea ce privește investițiile publice. România a trebuit să finalizeze până la 31 august proiecte importante, ceea ce a însemnat că o parte din cheltuielile care, în mod obișnuit, se realizau spre finalul anului, în trimestrele III și IV, au fost efectuate mai devreme, în primul semestru”, explică Ministerul Finanțelor.
Potrivit instituției, această concentrare a investițiilor a pus presiune asupra deficitului din trimestrul al doilea și explică o parte din evoluția indicatorilor trimestriali publicați de Eurostat.
Totuși, creșterea de 16,6 miliarde de lei reprezintă plăți de investiții din execuția bugetară cash, nu o defalcare directă a modificării deficitului ESA. Ministerul nu precizează în comunicat contribuția numerică exactă a fiecărui factor la creșterea indicatorului trimestrial.
-
Ministerul Finanțelor admite că o parte din reducerea deficitului cash nu se regăsește în ESA
O altă precizare importantă privește diferența dintre deficitul calculat pe bază de numerar și cel calculat conform metodologiei europene ESA 2010.
Deficitul cash reflectă încasările și plățile efective ale statului, în timp ce deficitul ESA urmărește recunoașterea economică a veniturilor și cheltuielilor, inclusiv a obligațiilor înregistrate, dar neachitate, precum și ajustări privind dobânzile, fondurile europene și entitățile incluse în sectorul administrației publice.
Ministerul arată că deficitul cash la 30 iunie 2026 a fost de 41 de miliarde de lei, respectiv 2% din PIB, cu 28,8 miliarde de lei mai mic decât în aceeași perioadă din 2025.
Instituția recunoaște însă că această îmbunătățire nu se reflectă integral în deficitul ESA. „O parte din această îmbunătățire provine însă din încasări de fonduri europene, neutre în metodologia ESA, și din gestionarea calendarului plăților, care în ESA se reflectă în obligațiile înregistrate. De aceea ameliorarea în termeni ESA este graduală, iar evoluția fiscală trebuie evaluată și prin metodologia europeană, pe baza căreia se desfășoară procedura de deficit excesiv”, precizează Ministerul Finanțelor.
Cu alte cuvinte, încasarea unor fonduri europene poate îmbunătăți deficitul cash dintr-o anumită perioadă fără să producă un efect echivalent asupra deficitului ESA din aceeași perioadă, dacă veniturile respective au fost deja recunoscute statistic anterior.
La fel, amânarea unei plăți poate reduce temporar deficitul cash, dar nu și deficitul ESA, dacă obligația economică a fost deja înregistrată.
Ministerul precizează însă că obligațiile înregistrate și neachitate reprezintă doar una dintre componentele diferenței dintre cele două metodologii și nu cea mai mare.
În ceea ce privește investițiile, instituția susține că datele INS nu indică o acumulare semnificativă de facturi neachitate în primul semestru, valoarea lucrărilor înregistrate pe bază de angajamente fiind de același ordin de mărime cu plățile efective.
-
Deficitul cash a scăzut la 3,82% din PIB la nouă luni
Ministerul Finanțelor arată că execuția bugetului general consolidat, calculată pe bază de numerar, s-a încheiat după primele nouă luni din 2026 cu un deficit de 3,82% din PIB, față de 5,35% în aceeași perioadă din 2025.
În termeni nominali, deficitul a fost de 78,52 miliarde de lei, comparativ cu 102,47 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului precedent.
Instituția susține că evoluția este compatibilă cu ținta de deficit cash de 6,2% din PIB pentru întregul an, cu condiția menținerii disciplinei bugetare în ultimul trimestru.
Pentru trimestrul al patrulea, spațiul rămas până la atingerea țintei este de aproximativ 49 de miliarde de lei, echivalentul a circa 2,4 puncte procentuale din PIB. Ministerul avertizează însă că ultimul trimestru concentrează, în mod tradițional, unele dintre cele mai mari plăți bugetare ale anului.
În acest context, instituția consideră necesară prioritizarea cheltuielilor esențiale și evitarea angajării unor costuri care nu sunt justificate de nevoi imediate.
„În intervalul rămas din 2026 singura pârghie care produce efecte în acest an este reducerea cheltuielilor, iar efectul acesteia scade cu fiecare săptămână de întârziere”, arată Ministerul Finanțelor.
Instituția consideră rectificarea bugetară un obiectiv prioritar, pentru reducerea cheltuielilor care nu sunt necesare și concentrarea resurselor asupra investițiilor în curs și funcționării esențiale a statului.
-
Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 29,4 miliarde de lei în primul semestru
Dincolo de evoluția deficitului trimestrial, Ministerul Finanțelor atrage atenția asupra costurilor tot mai ridicate ale datoriei publice. Potrivit datelor prezentate, datoria publică a României a ajuns la 58,9% din PIB la finalul anului 2025, față de 48,3% în 2022.
Cheltuielile cu dobânzile au totalizat 29,4 miliarde de lei în primul semestru din 2026, cu 4,1 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent.
Ministerul subliniază că România se află în procedura de deficit excesiv din 2020 și că reducerea dezechilibrelor bugetare trebuie continuată. Pentru anul 2026, instituția menționează o țintă de deficit de 6% din PIB în metodologia ESA, distinctă de ținta cash de 6,2%.
Estimările agențiilor internaționale de rating prezentate de minister indică un deficit ESA de 5,8% din PIB, potrivit Moody’s, 5,9%, potrivit Fitch, și 6,25%, potrivit S&P.
-
Explicațiile detaliate privind diferențele dintre cash și ESA, așteptate în aprilie 2027
Ministerul Finanțelor precizează că datele trimestriale ESA pentru 2026 au caracter provizoriu și sunt supuse verificărilor și revizuirilor statistice obișnuite.
Valorile detaliate pe componente pentru întregul an 2026 urmează să fie comunicate odată cu notificarea din aprilie 2027. Instituția susține că reducerea deficitului este reală, dar admite că procesul de consolidare fiscală nu este încheiat.
„România a acumulat o serie de dezechilibre majore în mai mulți ani, succesiv, iar corecția acestora, demarată în 2025 este de durată”, precizează Ministerul Finanțelor.
Astfel, explicațiile ministerului arată că deficitul de 9,2% din PIB raportat de Eurostat pentru trimestrul al doilea nu reprezintă deficitul anual al României și nu poate fi extrapolat automat asupra întregului an.
În același timp, datele confirmă că România continuă să înregistreze cel mai ridicat deficit anual din Uniunea Europeană, iar reducerea acestuia rămâne o provocare pentru politica fiscal-bugetară.
Deși Ministerul Finanțelor identifică mai mulți factori care explică evoluția indicatorilor trimestriali, comunicatul nu conține încă o reconciliere numerică detaliată care să arate contribuția exactă a investițiilor, a veniturilor fiscale, a fondurilor europene și a celorlalte ajustări la diferența dintre deficitul cash și cel ESA.
| Știri BVB