Fondul Monetar Internațional (FMI) a publicat în această dimineață la Washington raportul de monitorizare a finanțelor publice, cu titlul „Fiscal Policy under Uncertainty”.

În cadrul raportului realizat de Departamentul de Finanțe Publice al FMI sub coordonarea lui Vitor Gaspar (anterior Ministrul de Finanțe al Portugaliei) se atrage atenția cu privire la nivelul ridicat al incertitudinii, indus de schimbările recente din sfera politicilor comerciale, cu importante consecințe, atât pentru activitatea economică, cât și pentru finanțele publice.

Cu alte cuvinte, presiunile pe finanțele publice pe plan mondial sunt în creștere, într-un context caracterizat prin nivelul ridicat al ponderii datoriei publice în PIB și prin tendința de majorare a cheltuielilor, inclusiv cele cu apărare.

Prin urmare, provocările cu care se confruntă finanțele publice s-au accentuat în perioada recentă, reducerea gradului ridicat de îndatorare și construirea de marjă de manevră pentru intervenție la momentul unor noi șocuri devenind imposibil de realizat în contextul presiunilor de creștere a cheltuielilor, nivelurilor ridicate ale costurilor de finanțare și persistenței factorilor de risc.

Este și cazul României, care a înregistrat în 2024 un raport deficit bugetar/PIB de 8,6%, al doilea cel mai ridicat nivel din perioada post-decembristă, potrivit datelor FMI, după cum se poate observa în graficul de mai jos.

Graficul 1. Ponderea deficitului bugetar în PIB în România (%)

Sursa: reprezentarea autorului pe baza datelor Fondului Monetar Internațional (FMI), aprilie 2025

Această evoluție a fost determinată de creșterea semnificativă a ponderii cheltuielilor bugetare în PIB, de la 36,6% în 2023 la 39,8% în 2024, nivelul maxim din anul 1992, pe fondul politicilor de venituri în context electoral.

Pe de altă parte, ponderea veniturilor la buget în PIB a urcat marginal, de la 31,0% în 2023 la 31,1% în 2024, conform datelor FMI.

Atrag atenția cu privire la faptul că nivelul actual al ponderii deficitului bugetar în PIB este determinat de componenta structurală, aceasta fiind estimată de FMI la 8,7%.

În scenariul macroeconomic central revizuit recent de experții FMI ponderea raportului deficit bugetar în PIB în România s-ar putea diminua la 7,8% în 2025, 7,6% în 2026, respectiv 7,3% în 2027, niveluri cu mult peste țintele agreate cu Comisia Europeană.

Prin urmare, ponderea datoriei publice în PIB va continua să crească, de la 57,2% în 2024 la 61,6% în 2025, 65,7% în 2026, respectiv 68,9% în 2027 și va depăși pragul de 70% în 2028, conform prognozelor instituției financiare internaționale, aspect evidențiat în graficul de mai jos.

Graficul 2. Ponderea datoriei publice în PIB în România (%)

Sursa: reprezentarea autorului pe baza datelor Fondului Monetar Internațional (FMI), aprilie 2025

 Creșterea ponderii datoriei publice în PIB în România în 2025 este în convergență cu evoluțiile din aproximativ o treime din țările lumii, care contribuie cu 75% la formarea PIB-ului mondial, printre care se numără: SUA, China, Australia, Brazilia, Franța, Germania, Indonezia, Italia, Mexic, Rusia, Arabia Saudită, Africa de Sud și Marea Britanie.

Nivelurile ridicate ale deficitului bugetar structural și datoriei publice în PIB exprimă tensiunile fără precedent cu care se confruntă finanțele publice interne, aspect evidențiat și de deciziile agențiilor de rating de revizuire a perspectivei rating-ului suveran.

În acest context, probabilitatea implementării unor noi măsuri de consolidare fiscal-bugetară pe termen scurt este foarte ridicată, mai ales în contextul nivelului ridicat al costurilor de finanțare și perspectivelor de persistență a volatilității pe piețele financiare internaționale la un nivel ridicat.