- Modificările propuse ale regulilor etice ale fondului suveran al Norvegiei ar putea deschide calea pentru investiții în mai multe companii occidentale din industria de apărare.
- În prezent, fondului îi este interzis să investească în companii precum Lockheed Martin și Boeing, din cauza implicării acestora în producția de arme nucleare.
- Norvegia va organiza o consultare cu privire la propuneri înainte ca Guvernul să prezinte un nou cadru etic, iar Parlamentul ar urma să voteze modificările la jumătatea anului 2027.
Fondul petrolier al Norvegiei, în valoare de 2.300 de miliarde de dolari, ar putea investi în curând în companii occidentale din industria de apărare, după ani în care regulile etice stabilite de stat l-au ținut departe de o mare parte a acestui sector, potrivit CNBC.
Fondul suveran valorează în prezent aproximativ 21.800 de miliarde de coroane norvegiene, echivalentul a 2.300 de miliarde de dolari, ceea ce îl face cel mai mare fond de acest tip din lume. Cu participații reprezentând aproximativ 1,5% din companiile listate la nivel mondial, fondul este unul dintre cei mai mari investitori de pe piețele bursiere globale.
În noiembrie 2025, a fost dispusă o revizuire a regulilor etice care guvernează modul în care Norges Bank realizează investițiile, în urma controverselor generate de retragerea fondului din anumite companii israeliene și americane.
Joi, Comitetul independent Gjedrem a prezentat Ministerului norvegian de Finanțe concluziile acestei analize. Printre acestea se numără recomandarea unei schimbări radicale a modului în care fondul abordează investițiile în industria de apărare, argumentând că „Norges Bank trebuie să fie pregătită pentru situațiile în care conflictele escaladează în război”.
Regulile etice actuale interzic fondului să investească în companii precum Airbus, BAE Systems, Boeing, BWX Technologies și Lockheed Martin, deoarece acestea contribuie la fabricarea armelor nucleare.
Fondul deține însă acțiuni la unele companii din industria de apărare, inclusiv o participație de 2,3% la Rheinmetall, din Germania, și una de 1,5% la Leonardo, din Italia.
Companiile occidentale implicate în arme nucleare ar putea reveni în portofoliu
Comitetul Gjedrem a declarat joi că, deși criteriul privind armele nucleare ar trebui menținut, „domeniul său de aplicare ar trebui modificat”.
„Fondul nu trebuie să investească în companii care produc arme nucleare, cu excepția cazului în care compania este domiciliată într-un stat care deține arme nucleare în conformitate cu Tratatul privind neproliferarea armelor nucleare (TNP) și care este aliat al Norvegiei”, se arată în raport.
„Prin urmare, mai multe companii europene și americane care produc componente pentru arme nucleare pot fi incluse din nou.”
Comitetul a adăugat că investițiile potențiale ar trebui să includă companiile care produc arme de care Norvegia are nevoie pentru propria apărare și a propus eliminarea obligației ca producătorii de armament să fie evaluați în funcție de utilizarea produselor lor de către state în conformitate cu dreptul internațional umanitar.
„Ordinea internațională liberală, bazată pe reguli, este în declin”
Comitetul a remarcat că, pe fondul creșterii instabilității geopolitice, al războaielor din Orientul Mijlociu și Ucraina și al preocupărilor privind securitatea energetică, dimensiunea și influența fondului fac ca acesta să fie un moment potrivit pentru reevaluarea cadrului etic.
„Dimensiunea și anvergura Fondului îi oferă un acces mai bun la conducerile și consiliile de administrație ale companiilor decât avea Fondul în 2003”, se arată în raport.
„Într-o perioadă caracterizată de o situație politică externă mai dificilă, acest lucru oferă oportunități pe care managementul ar trebui să le valorifice.”
Comitetul a adăugat: „Ordinea internațională liberală, bazată pe reguli, este în declin. Politicile economice sunt utilizate din ce în ce mai mult ca instrumente de politică externă. Cooperarea dintre țări a devenit în ultimii ani mai tranzacțională și mai orientată spre negociere.”
În aceste condiții, avertizează raportul, alte guverne pot percepe mai ușor excluderile motivate etic drept politica Guvernului norvegian.
Fondul petrolier norvegian a fost înființat în anii 1990 pentru a investi veniturile provenite din industria petrolului și gazelor naturale. Ministerul Finanțelor și banca centrală din Norvegia sunt implicate în guvernanța fondului, însă deciziile de investiții sunt luate de Norges Bank Investment Management (NBIM), iar recomandările privind excluderile au fost formulate, în mod tradițional, de Consiliul independent de Etică.
„Au existat reacții și amenințări cu contramăsuri”, se arată în raportul Comitetului Gjedrem. „Măsurile de retorsiune ar putea afecta Fondul și alte interese norvegiene.”
În septembrie anul trecut, Departamentul de Stat al SUA a declarat pentru CNBC că este „foarte îngrijorat” de decizia NBIM de a-și lichida pozițiile deținute la producătorul american de utilaje Caterpillar și la cinci bănci israeliene, acuzând fondul că și-a fundamentat decizia pe „acuzații nelegitime”.
NBIM invocase un „risc inacceptabil” ca respectivele companii să contribuie la încălcări ale drepturilor în teritoriile palestiniene. Ministrul norvegian de Finanțe, Jens Stoltenberg, fost secretar general al NATO, declara atunci că aceasta „nu a fost o decizie politică”.
Comitetul Gjedrem a remarcat că riscul unor noi reacții negative față de alegerile de investiții ale NBIM este, de asemenea, în creștere, în condițiile în care finanțele publice sunt supuse unei presiuni tot mai mari în numeroase țări.
„Datoria publică ridicată poate pune în pericol stabilitatea economică a țărilor, dar poate oferi și un stimulent pentru a privi veniturile din dobânzi și dividende ale investitorilor străini ca pe o sursă de venituri pentru stat”, a avertizat comitetul.
Membrii comitetului au concluzionat că, deși principiile care stau la baza cadrului etic al fondului continuă să se bucure de un sprijin larg, acestea au ajuns sub presiune în actualul context politic.
Comitetul Gjedrem a recomandat ca Consiliul de Etică să continue să funcționeze, dar să nu mai ofere NBIM recomandări privind măsurile care ar trebui luate în cazul unor preocupări de natură etică. În schimb, rolul său ar urma să fie limitat la furnizarea de analize privind încălcarea de către companii a regulilor etice.
Nicio schimbare imediată
În urma recomandărilor raportului, nicio companie nouă nu va fi inclusă sau exclusă imediat din portofoliul fondului. Recomandările deschid însă calea pentru ca fondul să poată investi în unele companii americane și europene din industria de apărare care sunt în prezent excluse în baza regulilor sale etice.
Norvegia va organiza acum o consultare publică, iar banca centrală urmează să își transmită punctul de vedere în ianuarie. Ministerul Finanțelor va propune un nou cadru etic într-o Carte Albă în primăvară, iar Parlamentul norvegian este așteptat să voteze modificările la jumătatea anului 2027.
Până atunci, actualele reguli etice și cadrul privind excluderea companiilor rămân neschimbate.
„Consiliul de Etică tocmai a primit raportul Comitetului Gjedrem”, a declarat Svein Richard Brandtzæg, președintele Consiliului de Etică al fondului. „Vom studia raportul cu atenție. Apoi vom purta discuții aprofundate în cadrul Consiliului și vom transmite răspunsul nostru în viitoarea consultare publică.”
Critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului
Raportul Comitetului Gjedrem a provocat reacții negative din partea unor organizații pentru drepturile omului, care au susținut că deciziile luate în Norvegia ar putea avea implicații asupra tendințelor investiționale internaționale.
John Peder Egenæs, secretarul general al Amnesty International Norvegia, a declarat că propunerile „riscă să slăbească responsabilitatea și integritatea și să desființeze mecanisme-cheie de protecție a drepturilor omului”.
„Atunci când cel mai mare fond suveran din lume își schimbă standardele, consecințele nu se opresc la granițele Norvegiei”, a spus acesta. „Și alți investitori sunt atenți, la fel și companiile.”
Grete Herlofson, secretarul general al Crucii Roșii Norvegiene, a declarat că investițiile în producători de arme nucleare ar fi „complet de neînțeles din punct de vedere etic și umanitar”.
„Deschiderea către investițiile în arme nucleare ar reprezenta o schimbare periculoasă de direcție, care slăbește stigmatul internațional asociat acestor arme și întărește percepția că ele reprezintă arme acceptabile”, a spus ea. „Acest lucru crește riscul ca ele să fie utilizate.”
| Știri BVB