Forumul Guvernanței Mondiale din China/ Klaus Schwab – omenirea la răscruce între co-evoluție și co-dispariție; Andrei Rădulescu – China, motor al integrării economice în Sudul Global

Omenirea se află într-un moment de răscruce, în care trebuie să aleagă între co-evoluție și co-dispariție, a avertizat profesorul Klaus Schwab, fondatorul Forumului Economic Mondial în 1971, în cadrul primei ediții a Forumului Guvernanței Mondiale, organizată în orașul Xiong’an din China.

Evenimentul a reunit peste 400 de personalități din mai mult de 90 de țări, precum și reprezentanți ai Organizației Națiunilor Unite, într-o dezbatere dedicată viitorului guvernanței mondiale.

Discursul lui Klaus Schwab s-a remarcat prin avertismentul privind alegerile fundamentale cu care se confruntă omenirea în actualul context internațional, acesta prezentând co-evoluția și co-dispariția drept două alternative pentru viitorul umanității.

Schwab a subliniat faptul că în Era Inteligenței Artificiale adaptarea nu este suficientă, dat fiind că noile tehnologii au impact asupra vieții cetățenilor și suveranității statelor. Aceste tehnologii determină un proces de re-globalizare, fiind necesar un nou sistem de guvernanță mondială, astfel încât noile tehnologii (care transformă economia și societatea) să nu se situeze deasupra regulilor internaționale.

În acest context, Profesorul Schwab a lansat o serie de propuneri pentru un nou model de cooperare internațională, care să adreseze provocările Erei Inteligenței. Printre aceste propuneri se menționează:

1. măsuri care să asigure interoperabilitatea sistemelor tehnologice, astfel încât să fie evitată scindarea între țările care domină aceste sisteme;
2. măsuri pentru consolidarea rezistenței, asigurarea continuității și controlul sistemelor de inteligență artificială, dat fiind că educația, sănătatea sunt din ce în ce mai dependente de inteligența artificială;
3. etichetarea sistemelor, pentru consolidarea credibilității și recunoașterea reciprocă între jurisdicții;
4. intensificarea cooperării în materie de mecanisme de prevenție (early warning);
5. evitarea unei linii de demarcație între țările industrializate și cele în industrializare, care să determine un decalaj între cei care au acces la cunoaștere și cei care nu au;
6. implementarea progresului tehnologic în armonie cu natura – respectarea obiectivelor în materie de decarbonizare;
7. evaluarea impactului implementării inteligenței artificiale la nivelul pieței forței de muncă, regândirea sistemelor de educație, astfel încât forța de muncă să se poată adapta la transformări;
8. un nou model de gândire pe termen mediu-lung, prin participarea tuturor părților interesate – mediul politic, societatea civilă, mediul academic și mediu de afaceri.

Nu în ultimul rând, Klaus Schwab a avertizat că în absența unei guvernanțe mondiale responsabile, noile tehnologii se pot transforma în instrumente de distrugere. În acest context este mai importantă ca oricând înțelepciunea pentru consolidarea guvernanței mondiale, astfel încât omenirea să nu devină guvernată de puterea sistemelor pe care le dezvoltă.

În cadrul Forumului Guvernanței Mondiale de la Xiong’an am susținut o prezentare Keynote pe rolul BRICS în economia mondială. În cadrul prezentării am atras atenția cu privire la tendința de creștere a ponderii Sudului Global în economia mondială, dar și la procesul de integrare economică între țările emergente și în dezvoltare, cu China în rol de motor.

Aceste tendințe vor continua pe termen mediu, fiind de așteptat o intensificare a integrării economice în cadrul BRICS, mai ales în contextul acumulării de semnale în direcția incidenței unei noi crize financiare mondiale pe termen scurt. De altfel, șocurile globale din trecut au reprezentat un catalizator pentru intensificarea cooperării în cadrul BRICS, grup a cărui pondere în PIB mondial a depășit ponderea G-7 încă de la jumătatea deceniului trecut, potrivit datelor Fondului Monetar Internațional (FMI) (la paritatea puterii de cumpărare), reprezentate în graficul de mai jos.

Pe de altă parte, am atras atenția cu privire la provocările structurale din perspectiva convergenței economice între țările BRICS, mai ales în contextul implementării inteligenței artificiale, persistenței tensiunilor geopolitice și tendinței de creștere a costurilor de finanțare pe plan mondial.

Nu în ultimul rând, am subliniat faptul că integrarea economică europeană reprezintă o referință importantă pentru eforturile de integrare economică în cadrul Sudului Global, atât din perspectiva măsurilor care trebuie implementate, dar și a măsurilor care trebuie evitate.