Datele publicate recent de Eurostat indică scăderea volumului producției industriale în România pentru a noua lună la rând în septembrie, cu un ritm anual în intensificare la 6,1%, evoluție influențată și de tendința de majorare a cotațiilor internaționale la țiței, după cum se poate observa în graficul de mai jos. Astfel, potrivit datelor Departamentului de Energie din SUA, cotația barilului de țiței (WTI) s-a majorat pentru a șaptea lună consecutiv în septembrie, cu o dinamică anuală de 52,1%, cel mai ridicat ritm din luna mai.

Se evidențiază declinul volumului producției în ramura prelucrătoare, pentru a noua lună la rând în septembrie, cu o dinamică anuală de 7,2%, evoluție determinată de tendința de creștere a prețurilor la energie și de scăderea productivității muncii (cu un ritm anual de 2,2%).
De asemenea, volumul producției în ramura energie și utilități a scăzut pentru a cincea lună la rând în septembrie, cu o cel mai sever ritm anual din ianuarie 2025 (3,4%).
La polul opus, volumul producției în industria extractivă s-a majorat pentru a treia lună la rând în septembrie, cu o rată anuală de 5,2%, evoluție determinată de tendința internațională de creștere a cererii pentru metale rare.
Analiza pe principalele grupe industriale evidențiază declinul volumului producției de bunuri de capital cu un ritm anual de 12,9% în septembrie (cea mai severă ajustare din luna aprilie 2025, perioadă anunțului schimbării fără precedent la nivelul politicii comerciale în SUA). Această evoluție exprimă perspective de deteriorare a investițiilor productive pe termen scurt, după ce formarea brută de capital fix a înregistrat un avans anual de 17,6% în al doilea trimestru din 2026 (cea mai bună evoluție din ultimul trimestru al anului 2022).
Totodată, volumul producției de bunuri intermediare s-a diminuat pentru a treia lună consecutiv în septembrie, cu o rată anuală de 0,9%.
Nu în ultimul rând, volumul producției de bunuri de folosință îndelungată a scăzut pentru a șasea lună consecutiv în septembrie, cu un ritm anual de 4,7% (cel mai sever declin din luna iunie), pe fondul deteriorării venitului disponibil real al gospodăriilor populației în România și la nivelul UE (în contextul intensificării presiunilor inflaționiste).
Prin urmare, volumul producției industriale din România a scăzut pentru al patrulea trimestru la rând în trimestrul III din 2026, cu o dinamică anuală de 4,5%. Această evoluție a fost divergentă comparativ cu creșterile volumului producției industriale înregistrate în principalele țări din Europa Centrală și de Est trimestrul trecut, cu ritmuri anuale de 3,9% în Polonia, 1,9% în Cehia și 7,1% în Ungaria, potrivit datelor comunicat recent de Eurostat, reprezentate în graficul de mai jos.

Această divergență a fost determinată, în principal, de creșterea semnificativă a prețurilor la energie. Astfel, potrivit datelor Eurostat, în primul semestru din 2026, prețurile energiei electrice pentru consumatorii non-casnici au crescut în România cu o dinamică anuală de 10,6% (după avansul cu o rată anuală de 8,2% din 2025), un ritm superior celor înregistrate în Polonia (3,2%), Cehia (scădere cu 8,0%) și Ungaria (creștere cu 4,2%).
În încheierea acestei analize atrag atenția cu privire la faptul că nivelul ridicat al prețurilor la energie coroborat cu provocările structurale din perspectiva productivității muncii și competitivității internaționale exprimă perspective de menținere a unui climat dificil în sfera industriei din România pe termen scurt.