Franța se confruntă cu o amplă mișcare de protest a tinerilor, pornită din liceele din regiunea Parisului și extinsă în întreaga țară și, treptat, în universități, într-un moment în care Guvernul condus de Sébastien Lecornu încearcă să gestioneze simultan tensiunile sociale și deteriorarea finanțelor publice.
Aproximativ 5.000 de persoane, majoritatea adolescenți, au fost arestate de luni până sâmbătă, potrivit Reuters. Șeful poliției din Paris a declarat sâmbătă, 3 octombrie, că mișcarea a ajuns „scăpată de sub control”, cerând revenirea la manifestații pașnice și avertizând că autoritățile vor interveni ferm împotriva actelor de violență și vandalism.
Protestele au început în jurul datei de 21 septembrie în liceele din regiunea pariziană, revendicările inițiale vizând lipsa profesorilor și a resurselor, clasele supraaglomerate, programul școlar considerat excesiv, degradarea clădirilor și stresul asociat sistemului Parcoursup pentru admiterea în învățământul superior. Mișcarea s-a răspândit rapid în întreaga țară.
* Peste 1.000 de licee afectate într-o singură zi
Joi, 1 octombrie, acțiuni de protest au fost înregistrate în 1.027 de licee, dintre care 222 au fost blocate, potrivit datelor Ministerului francez de Interne citate de Le Monde. În aceeași zi au fost efectuate 1.949 de arestări, iar autoritățile au raportat 305 polițiști, jandarmi și pompieri răniți. Guvernul a decis mobilizarea unor unități suplimentare CRS și de jandarmi mobili.
Premierul Sébastien Lecornu a convocat o reuniune interministerială de criză și le-a cerut miniștrilor să își anuleze deplasările pentru a se concentra asupra situației. Guvernul susține că o parte dintre manifestații au depășit cadrul revendicărilor școlare și au degenerat în ceea ce autoritățile descriu drept „violențe urbane”.
Incidente grave au fost raportate în mai multe orașe. La Nantes, liceul Nelson-Mandela a fost afectat de un incendiu, iar în alte zone au avut loc confruntări cu poliția, incendieri și atacuri cu obiecte asupra forțelor de ordine. Există însă și controverse privind intervenția poliției. Le Monde relatează că mai mulți adolescenți au fost grav răniți, iar amploarea intervențiilor forțelor de ordine asupra unor manifestații la care participă în principal minori a provocat dezbateri în Franța.
-
Protestele ajung în universități
Mișcarea nu mai este limitată la licee. Principalele organizații ale liceenilor și studenților au încercat să coordoneze mobilizarea, iar sindicatul studenților a raportat acțiuni în 30 de universități. France Universités, organizația care reprezintă conducerile universităților și instituțiilor de învățământ superior, a indicat că aproximativ 12 campusuri au fost blocate. Profesorii au început, de asemenea, să se alăture mișcării, iar sindicatele din educație au lansat apeluri la grevă.
Organizațiile elevilor și profesorilor cer în principal mai multe resurse pentru educație, personal suplimentar, îmbunătățirea infrastructurii școlare și reducerea presiunii exercitate asupra elevilor.
Imaginile violențelor riscă însă să acopere revendicările inițiale. Le Monde notează că protestele sunt eterogene: alături de elevii care reclamă condițiile din școli au apărut grupuri implicate în confruntări cu forțele de ordine, inclusiv persoane care nici măcar nu frecventează instituțiile în fața cărora au loc manifestațiile.
-
Guvernul face o primă concesie
Ministrul Educației, Édouard Geffray, a anunțat deschiderea unei platforme de consultare a liceenilor și a avut programate întâlniri cu sindicatele personalului din educație, organizațiile elevilor și reprezentanții părinților. Guvernul a făcut deja și o concesie: a retras propunerea prin care studenții care nu beneficiază de bursă ar fi trebuit să plătească taxe de înscriere pentru anumite programe avansate de pregătire profesională și clase pregătitoare. Aproape 400 de licee au trecut temporar la cursuri online, din cauza pagubelor sau a blocajelor care împiedicau desfășurarea cursurilor în condiții de siguranță.
-
Urmează o nouă mobilizare
După o relativă diminuare a tensiunilor vineri, organizațiile elevilor, susținute de sindicate ale profesorilor, au lansat apeluri pentru o nouă mobilizare de amploare începând de marți, potrivit agenției EFE. Conform aceleiași surse, dintre persoanele arestate în regiunea Île-de-France, aproximativ 85% sunt minori, o consecință a faptului că nucleul protestelor îl constituie elevii de liceu.
-
Peste protestele din educație se suprapune criza finanțelor publice
Momentul este deosebit de dificil pentru Guvern deoarece protestele coincid cu prezentarea proiectului de buget pentru 2027.
Executivul Lecornu estimează că deficitul bugetar al Franței va ajunge la 5,4% din PIB în 2026, față de ținta inițială de reducere, și urmărește coborârea acestuia la 5% din PIB în 2027. Franța ar urma să înregistreze în 2026 cel mai ridicat deficit dintre cele 21 de state din zona euro, potrivit datelor guvernamentale prezentate de Le Monde.
Pentru atingerea țintei din 2027, Guvernul estimează că trebuie identificate aproximativ 43 de miliarde de euro față de scenariul în care nu ar fi adoptate noi măsuri de economisire. Reuters notează că proiectul include atât reduceri de cheltuieli, cât și creșteri de taxe și eliminarea unor facilități fiscale.
Printre măsuri se numără limitarea indexării cu inflația a pensiilor mai mari de 1.260 de euro lunar, măsuri pentru reducerea cu aproximativ 4 miliarde de euro a cheltuielilor din sănătate, reformarea indemnizațiilor pentru concediile medicale și reducerea unor facilități fiscale acordate angajatorilor.
Ponderea taxelor, contribuțiilor sociale și altor prelevări obligatorii ar urma să crească pentru al treilea an consecutiv, până la 44,2% din PIB, potrivit proiectului analizat de Le Monde.
-
Educația primește 65,5 miliarde de euro, dar nemulțumirile persistă
Paradoxal, bugetul Educației Naționale este unul dintre puținele care scapă de ajustarea generală. Proiectul pentru 2027 prevede credite de aproximativ 65,5 miliarde de euro pentru educație și o creștere destinată în principal finanțării unor noi posturi. Public Sénat arată însă că alte nevoi invocate de protestatari – infrastructura școlară sau precaritatea studenților – sunt finanțate prin alte capitole bugetare, asupra cărora presiunile pentru reducerea cheltuielilor rămân importante.
Astfel, criza actuală nu poate fi redusă doar la dimensiunea bugetului Ministerului Educației. Revendicările elevilor privesc inclusiv modul în care resursele ajung efectiv în școli, lipsa profesorilor, condițiile din clădiri, dimensiunea claselor și presiunea resimțită în procesul de admitere la universitate.
-
O criză socială care devine și una politică
Protestele se desfășoară într-un context politic sensibil, înaintea alegerilor prezidențiale din 2027, la care Emmanuel Macron nu mai poate candida pentru un al treilea mandat consecutiv.
Guvernul a acuzat La France Insoumise și grupări ale stângii radicale că încearcă să exploateze sau să influențeze mișcarea. O analiză Le Monde asupra protestelor arată însă că situația din teren este mai complexă și că mobilizarea este eterogenă și în mare măsură spontană.
Jean-Luc Mélenchon și-a menținut sprijinul pentru revendicările elevilor, dar a condamnat violențele și le-a cerut susținătorilor să privilegieze formele nonviolente de protest. Adversarii săi politici îl acuză, în schimb, că încearcă să valorifice politic mobilizarea.
Franța intră astfel într-o perioadă complicată în care nemulțumirile tinerilor, presiunile asupra puterii de cumpărare, necesitatea reducerii deficitului și apropierea alegerilor prezidențiale se suprapun. Următorul test pentru Guvernul Lecornu va fi noua mobilizare anunțată pentru săptămâna viitoare și capacitatea executivului de a separa dialogul privind revendicările din educație de gestionarea actelor de violență.
| Știri BVB