• Pierderile valutare ale companiilor din America de Nord au fost estimate la 40 de miliarde de dolari în prima jumătate a anului

Creșterea dolarului la cel mai înalt nivel din 2002 a dus în acest an la pierderi de miliarde pentru companiile americane, de la producătorii de detergenți la aplicațiile de întâlniri în acest an, potrivit Financial Times.

Indicele Goldman Sachs al companiilor americane cu expunere în principal internațională a scăzut de două ori mai mult decât indicele companiilor ale căror operațiuni sunt în principal interne, cu aproximativ 15% și, respectiv, 7% în acest an. Prin comparație, indicele expus la nivel internațional a crescut cu aproximativ 27% anul trecut, față de 30% pentru cel concentrat pe țară. În 2020 și 2019, indicele internațional a depășit indicele intern.

Efectele valutare, în mare parte atribuite dolarului, sunt de aşteptat să reducă cu aproximativ 40 de miliarde de dolari profiturile companiilor nord-americane, în prima jumătate a acestui an, potrivit companiei de tehnologie financiară Kyriba. În prima jumătate a anului trecut, impactul valutar a fost de aproximativ 8 miliarde de dolari.

Un dolar puternic afectează veniturile companiilor cu afaceri internaționale mari prin reducerea valorii câștigurilor lor din străinătate și făcând produsele lor mai puțin competitive față de rivalii locali.

Deși inflația din SUA a crescut la maxime ale ultimilor 40 de ani, dolarul a atins în acest an cel mai ridicat nivel din 2002, în creștere cu aproximativ 9% în acest an, ca urmare a creșterii ratelor dobânzilor și a performanțelor economice mai bune în SUA decât cei din G10. O creștere mai rapidă în SUA decât în ​​alte părți a însemnat, de asemenea, venituri reduse pentru companiile cu expunere internațională mare.

În această lună, Microsoft a devenit cea mai importantă companie care a dat vina pe  mişcările valutare pentru un avertisment de profit, reducând previziunile privind veniturile cu 460 de milioane de dolari la mai puţin de şase săptămâni după emiterea de previziuni optimiste.

De asemenea, Bret Taylor, co-șef executiv al Salesforce, a declarat luna trecută că efectul negativ al cursului valutar este ”fără precedent” pentru companie, care şi-a dublat prognoza de impact valutar pe întregul an la 600 de milioane de dolari.

Retailerul TJX și-a redus estimarea veniturilor cu 700 de milioane de dolari, în timp ce marca de îmbrăcăminte Guess a spus că  ”valutele ar face diferenţa dintre aşteptările noastre actuale de contracţie a profitului operaţional faţă de creşterea modestă a profitului operaţional”.

Aprecierea dolarului a fost determinată de dobânzile mai mari, precum şi de redresarea economică mai rapidă a SUA, după recesiunea de la începutul pandemiei de coronavirus. Cu toate acestea, ambele fenomene s-ar putea schimba.

Deşi Rezerva Federală şi-a înăsprit politica monetară mai repede decât multe alte bănci centrale, acest lucru va începe să se schimbe atunci când Banca Centrală Europeană (BCE) va majora dobânzile în iulie. Creşterea în SUA începe, de asemenea, să încetinească şi va încetini şi mai mult pe măsură ce Fed va creşte dobânzile.

”Toate acestea sugerează că nu ar trebui să mai vedem o performanţă prea mare în dolar, cu excepţia cazului în care există o mişcare mare de refugiu”, a spus Karl Schamotta, strateg şef de piaţă la Corpoy.

Datele americane de vineri au arătat că preţurile de consum au crescut într-un ritm mai rapid decât era aşteptat – 8,6% de la an la an – ceea ce i-a determinat pe investitorii de pe pieţele futures să parieze pe o înăsprire monetară extrem de agresivă din partea Rezervei Federale în lunile următoare.

Începând de vineri, investitorii pariază că Fed va creşte ratele dobânzilor cu câte jumătate de punct procentual la următoarele patru întâlniri – iunie, iulie, septembrie şi noiembrie – înainte de a încetini la o creştere de un sfert de punct în decembrie.

Scopul Fed este de a încetini economia SUA, dar există riscul ca ţara să intre în recesiune în urma majorării puternice a dobânzilor.