Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) trebuie să treacă printr-un proces de transformare și adaptare la noile realități ale piețelor financiare, iar România și Europa Centrală și de Est trebuie să joace un rol activ în configurarea viitorului financiar european, a declarat Gabriel Avrămescu, prim-vicepreședinte al ASF, la Forumul „Finanțe Digitale în Europa Centrală și de Est”, organizat joi, la București.
„În cadrul autorității trebuie să vorbim despre o transformare, o transformare care să țină pasul cu noile realități din piață. Practic, nu ne reformăm, ne transformăm. Este termenul corect care trebuie folosit în acest context și vorbim despre o transformare și o adaptare”, a afirmat Gabriel Avrămescu.
În intervenția sa de închidere a forumului, prim-vicepreședintele ASF a prezentat trei concluzii principale ale dezbaterilor: necesitatea dezvoltării piețelor de capital, oportunitățile și responsabilitățile asociate inteligenței artificiale și importanța reglementării și protecției consumatorilor.
Gabriel Avrămescu a subliniat că dezvoltarea piețelor de capital reprezintă o condiție importantă pentru consolidarea competitivității europene și finanțarea companiilor.
Potrivit acestuia, Europa are nevoie de piețe financiare capabile să mobilizeze economiile populației și să le direcționeze către investiții productive.
Dezvoltarea companiilor, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii, presupune mecanisme eficiente de finanțare și acces la capital pe termen lung.
În acest context, digitalizarea piețelor de capital poate contribui la simplificarea proceselor, reducerea barierelor de acces, îmbunătățirea transparenței și facilitarea legăturii dintre companii și investitori.
Pentru România și regiunea Europei Centrale și de Est, aceste evoluții oferă oportunitatea dezvoltării unor piețe de capital mai profunde, mai lichide și mai atractive, cu o participare mai largă a investitorilor.
Avrămescu a atras însă atenția că digitalizarea nu trebuie privită ca un obiectiv în sine, ci ca un instrument pentru dezvoltarea piețelor și consolidarea competitivității economice.
Inteligența artificială oferă oportunități, dar necesită reguli clare și supraveghere adaptată
O altă concluzie a forumului a vizat impactul inteligenței artificiale asupra sectorului financiar.
Gabriel Avrămescu a arătat că inteligența artificială transformă deja activitatea instituțiilor financiare, analiza riscurilor, administrarea portofoliilor, tranzacționarea și supravegherea piețelor.
Printre beneficiile acestei tehnologii se numără creșterea eficienței operaționale, îmbunătățirea analizei datelor și dezvoltarea unor servicii financiare mai bine adaptate nevoilor utilizatorilor.
În același timp, utilizarea inteligenței artificiale presupune responsabilități suplimentare și necesitatea unui cadru de reglementare proporțional.
Prim-vicepreședintele ASF a pledat pentru evitarea atât a reglementării excesive, care ar putea descuraja inovarea, cât și a dezvoltării tehnologice în absența unor măsuri adecvate de protecție.
El a subliniat că autoritățile de supraveghere trebuie să evolueze odată cu piețele pe care le monitorizează, prin dezvoltarea de noi competențe, consolidarea capacităților tehnologice și dialogul permanent cu specialiștii în IT, securitate cibernetică și inteligență artificială.
Protecția investitorilor trebuie să fie o condiție fundamentală a digitalizării
Gabriel Avrămescu a evidențiat că dezvoltarea sustenabilă a finanțelor digitale depinde de existența unui cadru de reglementare care să protejeze consumatorii și investitorii, să asigure integritatea piețelor și să răspundă vulnerabilităților generate de noile modele de afaceri.
Digitalizarea facilitează accesul la servicii financiare, dar generează și riscuri, precum fraudele, atacurile cibernetice, manipularea piețelor și formele tot mai complexe de criminalitate financiară.
În opinia sa, protecția consumatorilor nu trebuie tratată ca un element secundar al transformării digitale, ci ca una dintre condițiile fundamentale ale acesteia.
Totodată, educația financiară joacă un rol important în protejarea investitorilor, întrucât persoanele care înțeleg produsele financiare și riscurile asociate pot lua decizii mai bine fundamentate.
Avrămescu a subliniat și necesitatea cooperării internaționale, în condițiile în care riscurile asociate digitalizării depășesc granițele naționale.
România și Europa Centrală și de Est trebuie să contribuie activ la viitorul financiar european
În partea finală a intervenției, Gabriel Avrămescu a subliniat că România și statele din Europa Centrală și de Est nu trebuie să se limiteze la rolul de beneficiare ale transformării europene, ci trebuie să participe activ la configurarea viitorului ecosistem financiar.
„Regiunea noastră nu ar trebui să se limiteze la a fi un beneficiar al transformării europene. Avem atât oportunitatea, cât și responsabilitatea de a juca un rol activ în conturarea acestui viitor”, a declarat prim-vicepreședintele ASF.
El a arătat că regiunea dispune de piețe în dezvoltare, expertiză profesională și capacități tehnologice semnificative, dar valorificarea acestor avantaje necesită instituții puternice, infrastructură modernă, predictibilitate legislativă și cooperare regională.
Referindu-se la misiunea ASF, Avrămescu a subliniat că autoritatea trebuie să contribuie la funcționarea corectă, transparentă și eficientă a piețelor financiare nebancare, să protejeze consumatorii și să susțină un cadru în care inovarea să se poată dezvolta în condiții de încredere și responsabilitate.
„Viitorul finanțelor digitale nu va fi determinat de viteza cu care adoptăm tehnologia, ci de capacitatea noastră de a ne găsi și consolida locul în noul ecosistem financiar”, a afirmat Gabriel Avrămescu.
Acesta a sintetizat miza transformării prin expresia „To be or not to be” („A fi sau a nu fi”), subliniind importanța poziționării României și a regiunii în noua arhitectură financiară europeană.
| Știri BVB