“Aş vrea să încep discursul meu cu un paradox european. Europa are economii importante, dar nu are suficiente investiţii. Are cercetători, antreprenori şi idei inovatoare, dar prea multe dintre companiile noastre caută finanţare în afara Uniunii Europene. Avem o piaţă de peste 450 de milioane de consumatori, dar pieţele noastre financiare rămân fragmentate. Gospodăriile europene păstrează aproximativ 10.000 de miliarde de euro în depozite bancare. În acelaşi timp, raportul Draghi a identificat un necesar suplimentar de investiţii de 750-800 de miliarde de euro anual pentru consolidarea competitivităţii europene”, a afirmat Negrescu, într-un mesaj video transmis la Forumul “Finanţe Digitale în Europa Centrală şi de Est”.
Potrivit acestuia, Uniunea Europeană trebuie să dezvolte instrumente care să faciliteze accesul companiilor la finanţare şi să ofere cetăţenilor mai multe opţiuni pentru utilizarea economiilor.
“Nu înseamnă că trebuie să mutăm economiile oamenilor în investiţii riscante, nu trebuie să facem lucrul acesta, înseamnă însă că trebuie să construim instrumente prin care cetăţenii să aibă mai multe opţiuni, iar companiile europene să poată obţine finanţare acolo şi atunci când au nevoie. Marea provocare a Europei nu este doar să mobilizeze mai mulţi bani, dar şi să transforme mai eficient capitalul disponibil în dezvoltare economică. Acesta este obiectivul Uniunii Economiilor şi Investiţiilor, una dintre reformele importante ale proiectului european. Şi cred că pentru România şi pentru Europa Centrală şi de Est această reformă poate reprezenta o oportunitate istorică”, a susţinut vicepreşedintele Parlamentului European, citat de Agerpres.
În opinia sa, dezvoltarea economiilor din Europa Centrală şi de Est necesită pieţe de capital mai puternice şi o participare mai mare a cetăţenilor la oportunităţile de investiţii.
“Timp de decenii, economiile noastre au recuperat decalajele prin investiţii publice, fonduri europene şi capital străin. Aceste instrumente rămân esenţiale. Dar următoarea etapă de dezvoltare presupune şi pieţe de capital mai puternice, finanţare pentru companiile inovatoare şi o participare mai mare a cetăţenilor la oportunităţile economice. În România, capitalizarea pieţei reglementate a ajuns la aproximativ 579 miliarde de lei la sfârşitul anului 2025, potrivit datelor ASF. Este un progres important, dar adevărata miză nu este doar valoarea companiilor listate, ci capacitatea pieţei financiare de a finanţa economia reală”, a explicat Negrescu.
Acesta a subliniat că digitalizarea poate facilita accesul întreprinderilor la finanţare, dar a avertizat asupra riscurilor asociate fraudelor şi utilizării inteligenţei artificiale.
“Avem nevoie ca o companie românească inovatoare să poată creşte în România, să obţină finanţare europeană şi să devină un actor internaţional, fără să fie obligată să îşi mute activitatea în altă parte, cum din păcate s-a întâmplat. Iar digitalizarea poate accelera acest proces. Inteligenţa artificială poate îmbunătăţi evaluarea riscurilor, poate reduce costurile administrative şi poate permite servicii financiare mai accesibile. Tehnologiile digitale pot facilita investiţiile transfrontaliere şi accesul întreprinderilor mici la finanţare. Dar digitalizarea aduce şi o responsabilitate suplimentară, pentru că încrederea se construieşte greu şi se poate pierde printr-o singură fraudă, un atac cibernetic sau o decizie automatizată pe care nimeni nu o poate explica”, a avertizat europarlamentarul.
În acest context, Negrescu a atras atenţia asupra amplorii fraudelor de plată şi a necesităţii unui cadru de reglementare care să protejeze cetăţenii, fără să descurajeze inovarea.
“În 2024, fraudele de plată raportate în Spaţiul Economic European au însumat 4,2 miliarde de euro. Este o cifră care arată că securitatea digitală nu mai reprezintă doar o problemă tehnică. Este o problemă economică, socială, dar şi de încredere în instituţii. De aceea, Uniunea Europeană a dezvoltat un cadru de reglementare care încearcă să răspundă acestor provocări. MiCA introduce reguli comune pentru pieţele criptoactivelor. DORA consolidează rezilienţa operaţională digitală a sectorului financiar. AI Act stabileşte cerinţe pentru utilizările inteligenţei artificiale care pot afecta drepturile şi interesele cetăţenilor”, a precizat acesta.
Vicepreşedintele Parlamentului European a pledat pentru reguli clare şi proporţionale, precum şi pentru o aplicare unitară a legislaţiei în statele membre.
“Nu avem nevoie de o Europă care reglementează fiecare inovaţie înainte să înţeleagă potenţialul, dar nici de o piaţă digitală în care cetăţenii suportă singuri riscurile. Avem nevoie de reguli clare, proporţionale, aplicate consecvent şi de autorităţi de supraveghere capabile să ţină pasul cu evoluţia tehnologică. Acesta este şi motivul pentru care cooperarea dintre autorităţile naţionale şi instituţiile europene este atât de importantă. O companie fintech care respectă regulile europene ar trebui să poată creşte pe piaţa unică fără să întâmpine 27 de interpretări administrative diferite”, a arătat Negrescu.
Totodată, acesta a propus ca educaţia financiară şi digitală să fie tratată drept o investiţie strategică la nivel european, în condiţiile în care numai o mică parte dintre cetăţeni au un nivel ridicat de cunoştinţe financiare.
“Potrivit Eurobarometrului privind educaţia financiară, doar 18% dintre cetăţenii europeni demonstrează un nivel ridicat de cunoştinţe financiare. Putem avea cele mai performante aplicaţii şi cele mai moderne platforme de investiţii, dar dacă oamenii nu înţeleg diferenţa dintre economisire şi investiţie, dintre randament şi risc sau dintre un produs autorizat şi o promisiune frauduloasă, transformarea digitală va rămâne incompletă. De aceea propun să tratăm educaţia financiară şi digitală ca pe o investiţie strategică europeană, să o introducem mai bine în educaţia şcolară, să sprijinim formarea adulţilor şi să dezvoltăm programe accesibile persoanelor vulnerabile”, a afirmat europarlamentarul.
Negrescu a mai arătat că susţine alocarea unor resurse financiare pentru dezvoltarea competenţelor digitale, cercetării şi inovării în cadrul negocierilor privind viitorul buget european pentru perioada 2028-2034.
“Nu putem cere Europei să devină lider tehnologic dacă nu investim în companiile, infrastructura şi competenţele care fac posibil acest obiectiv. (…) Viitorul financiar al Europei nu se va decide doar prin algoritmi, platforme digitale sau noi reglementări. Se va decide prin capacitatea noastră de a transforma tehnologia în încredere, economiile în investiţii şi inovarea în prosperitate”, a conchis Victor Negrescu.
Forumul “Finanţe Digitale în Europa Centrală şi de Est” este organizat joi, la Bucureşti, de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), în colaborare cu Institutul de Studii Financiare (ISF).
| Știri BVB