Gândaci spioni și roboți cu inteligență artificială: Germania planifică viitorul războiului

• Două dintre cele trei „companii unicorni” europene din domeniul apărării sunt germane

• Guvernul susține mai mult startup-urile din domeniul apărării, spun directorii executivi

• Guvernul creează o procedură accelerată pentru a ocoli birocrația din achiziții, spun surse

• Firme mai mici consiliază guvernul alături de Rheinmetall, spun surse

Pentru Gundbert Scherf, cofondatorul companiei germane Helsing, cea mai valoroasă start-up din domeniul apărării din Europa, invazia Rusiei în Ucraina a schimbat totul, scrie Reuters.

Scherf a trebuit să lupte din greu pentru a atrage investiții după ce și-a înființat compania, care produce drone militare de atac și inteligență artificială pentru câmpul de luptă, în urmă cu patru ani.

Acum, asta este cea mai mică dintre problemele sale. Compania cu sediul în München și-a dublat valoarea la 12 miliarde de dolari în urma unei strângeri de fonduri luna trecută.

„Anul acesta, pentru prima dată în ultimele decenii, Europa cheltuiește mai mult pentru achiziționarea de tehnologie de apărare decât Statele Unite”, a declarat Scherf.

Fostul partener al McKinsey & Company spune că Europa ar putea fi în pragul unei transformări în inovare în domeniul apărării, similară cu Proiectul Manhattan – impulsul științific care a dus la dezvoltarea rapidă a armelor nucleare de către SUA în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

„Europa începe să accepte ideea apărării.”

Reuters a discutat cu douăzeci de directori, investitori și responsabili politici pentru a examina modul în care Germania – cea mai mare economie a Europei – intenționează să joace un rol central în reînarmarea continentului.

Guvernul cancelarului Friedrich Merz consideră că inteligența artificială și tehnologia start-up-urilor sunt esențiale pentru planurile sale de apărare și reducerea birocrației pentru a conecta start-up-urile direct la eșaloanele superioare ale armatei, au declarat surse citate de Reuters.

Modelată de trauma militarismului nazist și de o puternică etică pacifistă postbelică, Germania a menținut mult timp un sector de apărare relativ mic și prudent, protejat de garanțiile de securitate ale SUA.

Modelul de afaceri al Germaniei, modelat de o profundă aversiune față de risc, a favorizat, de asemenea, îmbunătățirile incrementale în detrimentul inovațiilor disruptive.

Nu mai este cazul. Având în vedere că sprijinul militar al SUA este acum mai incert, Germania – unul dintre cei mai mari susținători ai Ucrainei – intenționează să-și tripleze bugetul anual pentru apărare până în 2029, ajungând la aproximativ 162 de miliarde de euro (175 de miliarde de dolari).
O mare parte din acești bani vor fi investiți în reinventarea naturii războiului, au declarat sursele.

Helsing face parte dintr-un val de start-up-uri germane din domeniul apărării care dezvoltă tehnologii de ultimă generație, de la roboți AI asemănători tancurilor și mini-submarine fără pilot până la gândaci spioni pregătiți pentru luptă.

„Vrem să ajutăm Europa să-și recâștige coloana vertebrală”, a declarat Scherf.

Unele dintre aceste firme mai mici consiliază acum guvernul alături de firme consacrate – așa-numitele firme de prim rang, precum Rheinmetall (RHMG.DE) și Hensoldt (HAGG.DE) – care au mai puține motive să se concentreze în primul rând pe inovare, având în vedere comenzile restante pentru sistemele convenționale, a declarat una dintre surse.

Un nou proiect de lege privind achizițiile publice, aprobat miercuri de cabinetul Merz, vizează reducerea obstacolelor pentru start-up-urile cu probleme financiare în participarea la licitații, prin permiterea plății în avans către aceste firme.

Legea ar da, de asemenea, autorităților dreptul de a limita licitațiile la ofertanții din Uniunea Europeană.

Marc Wietfeld, CEO și fondator al producătorului de roboți autonomi ARX Robotics, a declarat că o întâlnire recentă cu ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a evidențiat cât de profundă este schimbarea de mentalitate la Berlin.

„Mi-a spus: «Banii nu mai sunt o scuză – acum sunt disponibili». Acela a fost un moment decisiv”, a afirmat el.

GERMANIA ÎN FRUNTE

De la revenirea lui Donald Trump pe scena politică și punerea în discuție a angajamentului Americii față de NATO, Germania s-a angajat să îndeplinească noul obiectiv al alianței de a aloca 3,5% din PIB pentru cheltuielile de apărare până în 2029, mai repede decât majoritatea aliaților europeni.

Oficialii de la Berlin au subliniat necesitatea de a promova o industrie europeană de apărare, în loc să se bazeze pe companiile americane. Însă obstacolele în calea dezvoltării campionilor industriali din Germania – și din Europa în general – sunt considerabile.

Spre deosebire de Statele Unite, piața europeană este fragmentată. Fiecare țară are propriile standarde de achiziții publice pentru îndeplinirea contractelor.

Statele Unite, cel mai mare cheltuitor militar din lume, au deja un grup stabil de giganți ai apărării, precum Lockheed Martin și RTX, și un avantaj în domenii cheie, inclusiv tehnologia sateliților, avioanele de vânătoare și munițiile ghidate cu precizie.

Washingtonul a început, de asemenea, să stimuleze start-up-urile din domeniul tehnologiei apărării în 2015 – printre care Shield AI, producătorul de drone Anduril și compania de software Palantir – acordându-le părți din contracte militare.
Până de curând, startup-urile europene se aflau într-o situație dificilă, beneficiind de puțin sprijin din partea guvernului.

Însă o analiză realizată în luna mai de Aviation Week a arătat că cele 19 țări europene cu cele mai mari cheltuieli în domeniul apărării – printre care Turcia și Ucraina – vor cheltui în acest an 180,1 miliarde de dolari pentru achiziții militare, comparativ cu 175,6 miliarde de dolari în cazul Statelor Unite. Cheltuielile militare totale ale Washingtonului vor rămâne mai mari.

Hans Christoph Atzpodien, șeful asociației germane din sectorul securității și apărării BDSV, a declarat că una dintre provocări este faptul că sistemul de achiziții militare este orientat către furnizori consacrați și nu este adaptat ritmului rapid impus de noile tehnologii.

Ministerul german al apărării a declarat într-un comunicat că ia măsuri pentru a accelera achizițiile și pentru a integra mai bine startup-urile, astfel încât noile tehnologii să fie disponibile rapid pentru Bundeswehr.

Annette Lehnigk-Emden, șefa puternicei agenții de achiziții a forțelor armate, a evidențiat dronele și IA ca domenii emergente pe care Germania trebuie să le dezvolte.

„Schimbările pe care le aduc pe câmpul de luptă sunt la fel de revoluționare ca introducerea mitralierei, a tancului sau a avionului”, a declarat ea pentru Reuters.

GÂNDACI SPION

Sven Weizenegger, care conduce Cyber Innovation Hub, acceleratorul de inovare al Bundeswehr, a declarat că războiul din Ucraina schimbă și atitudinea socială, eliminând stigmatul asociat muncii în sectorul apărării.
„Germania a dezvoltat o deschidere cu totul nouă față de problema securității de la invazie”, a spus el.

Weizenegger a spus că primește 20-30 de cereri pe zi pe Linkedin, comparativ cu poate 2-3 pe săptămână în 2020, cu idei pentru dezvoltarea tehnologiei de apărare.
Unele dintre ideile în curs de dezvoltare par desprinse din science fiction – cum ar fi gândacii cyborg ai Swarm Biotactics, care sunt echipați cu rucsacuri miniaturale specializate care permit colectarea de date în timp real prin intermediul camerelor video, de exemplu.

Stimuli electrici ar trebui să permită oamenilor să controleze mișcările insectelor de la distanță. Scopul este ca acestea să furnizeze informații de supraveghere în medii ostile, de exemplu informații despre pozițiile inamicului.

„Bio-roboții noștri, bazați pe insecte vii, sunt echipați cu stimulare neurală, senzori și module de comunicare securizate”, a declarat CEO-ul Stefan Wilhelm. „Ei pot fi dirijați individual sau pot opera autonom în roiuri.

În prima jumătate a secolului al XX-lea, oamenii de știință germani au fost pionieri în multe tehnologii militare care au devenit standarde globale, de la rachete balistice la avioane cu reacție și arme ghidate. Dar, după înfrângerea din al Doilea Război Mondial, Germania a fost demilitarizată, iar talentul său științific a fost dispersat.

Wernher von Braun, care a inventat prima rachetă balistică pentru naziști, a fost unul dintre sutele de oameni de știință și ingineri germani transportați în Statele Unite în urma celui de-al Doilea Război Mondial, unde a lucrat ulterior la NASA și a dezvoltat racheta care a dus nava spațială Apollo pe Lună.

În ultimele decenii, inovarea în domeniul apărării a fost un motor puternic al progresului economic. Tehnologii precum internetul, GPS-ul, semiconductorii și motoarele cu reacție au apărut în cadrul programelor de cercetare militară înainte de a transforma viața civilă.

Afectată de prețurile ridicate ale energiei, de încetinirea cererii pentru exporturi și de concurența din China, economia Germanei, în valoare de 4,75 trilioane de dolari, s-a contractat în ultimii doi ani. Extinderea cercetării militare ar putea oferi un impuls economic.

„Trebuie doar să ajungem la această mentalitate: o bază industrială de apărare puternică înseamnă o economie puternică și inovare accelerată”, a declarat Markus Federle, partener de conducere la firma de investiții Tholus Capital, specializată în domeniul apărării.

EVITAREA „VĂII MORȚII”

Aversiunea față de risc a investitorilor europeni a dezavantajat în trecut start-up-urile, care se luptau să obțină capitalul necesar pentru a supraviețui „văii morții” – etapa critică de început, când costurile sunt ridicate și vânzările scăzute.

Însă creșterea cheltuielilor pentru apărare de către guvernele europene în urma invaziei Rusiei în Ucraina a determinat investitorii să caute oportunități.

Europa se mândrește acum cu trei start-up-uri cu o valoare de peste 1 miliard de dolari: Helsing, producătorul german de drone Quantum Systems și Tekever din Portugalia, care produce, de asemenea, drone.

„Există o presiune mare asupra Germaniei, care este națiunea lider în domeniul apărării europene”, a declarat Sven Kruck, directorul de strategie al Quantum.

Germania a devenit al doilea cel mai mare susținător militar al Ucrainei, după Statele Unite. Comenzile care odată ar fi durat ani de zile pentru a fi aprobate, acum durează luni, iar start-up-urile europene au avut ocazia să-și testeze rapid produsele pe teren, au declarat mai multe surse.

Finanțarea cu capital de risc a tehnologiei europene de apărare a atins 1 miliard de dolari în 2024, în creștere față de modestul nivel de 373 de milioane de dolari din 2022, și se așteaptă să crească și mai mult în acest an.

„Societatea a recunoscut că trebuie să ne apărăm democrațiile”, a declarat Christian Saller, partener general la HV Capital, un investitor atât în ARX, cât și în Quantum Systems.

Finanțarea cu capital de risc a crescut mai rapid în Germania decât în alte părți, potrivit unei analize a datelor realizate de Dealroom pentru Reuters. Start-up-urile germane din domeniul apărării au primit 1,4 miliarde de dolari în ultimii cinci ani de la investitori, urmate de Marea Britanie, arată datele.

Jack Wang, partener la firma de capital de risc Project A, a declarat că multe startup-uri germane din domeniul apărării – cu rădăcini în priceperea inginerească a țării – sunt bune la integrarea componentelor consacrate în sisteme scalabile.

„Calitatea talentelor din Europa este extrem de ridicată, dar, în ansamblu, nu am văzut o țară mai bună, cu talente mai bune decât Germania”, a spus el.

Slăbiciunea industriei auto din Germania înseamnă că există capacitate de producție disponibilă, inclusiv în Mittelstand: întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) care constituie coloana vertebrală a economiei germane.

Stefan Thumann, CEO al startup-ului bavarez Donaustahl, care produce drone sinucigaşe, a declarat că primește zilnic între 3 și 5 cereri de angajare de la lucrători din companii auto.
„Startup-urile au nevoie doar de creiere pentru inginerie și prototip”, a spus el. „Iar Mittelstand-ul german va fi mușchii lor.”