Camera inferioară a parlamentului german a aprobat marţi o relaxare istorică a limitei de îndatorare a ţării cu scopul de a majora cheltuielile de apărare şi a aloca 500 de miliarde de euro (547 de miliarde de dolari) pentru infrastructură şi măsuri de protecţie climatică, relatează dpa, potrivit Agerpres.

Votul din Bundestag, considerat un test crucial pentru probabil viitorul cancelar al Germaniei Friedrich Merz, a fost de 513 la 207 în favoarea acestor măsuri.

Merz a justificat planificatele datorii de miliarde de euro spunând că sunt necesare pentru securitatea Germaniei, a Europei şi a NATO.

“Este şi un război împotriva ţării noastre, care are loc în fiecare zi”, a afirmat el, referindu-se la războiul de peste trei ani lansat de Rusia împotriva Ucrainei. Cancelarul a anunţat totodată măsuri de austeritate şi o reducere a birocraţiei.

Partidele care susţin aceste măsuri, printre care şi Uniunea Creştin Democrată (CDU) a lui Merz şi partidul-soră bavarez, Uniunea Creştin Socială (CSU), social-democraţii şi Verzii, nu au avut certitudinea că vor întruni majoritatea necesară de două treimi, sau 489 de voturi.

Relaxarea restricţiei constituţionale stricte impuse în Germania asupra contractării de împrumuturi de către guvern, cunoscută şi ca “frâna datoriei”, va permite asumarea de credite nelimitate pentru finanţarea cheltuielilor de apărare, protecţie civilă, ale serviciilor de informaţii şi cu securitatea cibernetică.

Vor putea fi contractate împrumuturi pentru toate cheltuielile din aceste domenii depăşind 1% din produsul intern brut (PIB), ceea ce, potrivit calculelor politicienilor, s-ar ridica la circa 44 de miliarde de euro în acest an.

Este o schimbare masivă pentru liderul CDU Friedrich Merz, care critica până acum deficitul bugetar.

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi poziţia tot mai ostilă a Washingtonului obligă însă Germania – şi pe aliaţii săi europeni – să reconsidere dependenţa sa masivă de Statele Unite în materie de apărare şi să-şi întărească propriile capacităţi.

Adoptarea planului va fi binevenită probabil nu numai de Ucraina, ci şi de către aliaţii europeni ai ţării devastate de război, înaintea importantului summit de joi al UE consacrat apărării, sprijinului pentru Ucraina şi altor subiecte.

Fondul de 500 de miliarde de euro pentru investiţiile în infrastructură atât de necesare include 100 de miliarde de euro pentru protecţia climei, o condiţie cerută de Verzi ca să susţină măsurile. Acordul cere şi ca “neutralitatea climatică până în 2045” să fie înscrisă în legea fundamentală a Germaniei.

Ani de lipsă de investiţii în infrastructura din Germania au afectat îndeosebi serviciile feroviare, călătorii plângându-se de întârzieri, anulări sau supraaglomerare, dar şi conectivitatea prin internet şi alte aspecte esenţiale pentru afaceri, ceea ce a obstrucţionat creşterea celei mai mari economii a Europei.

Problema psihologică a deficitului bugetar

Reducerea limitei de îndatorare reprezintă şi un obstacol psihologic pentru mulţi germani, care din punct de vedere istoric au rezerve în a accepta deficitul bugetar.

Practic, Germania are una dintre cele mai mari rate de economisire a gospodăriilor din Uniunea Europeană, cu 19,3% din venitul disponibil, conform Eurostat, situându-se pe locul al doilea după Cehia, cu 19,4%.

Reclamaţii şi procese

Merz a forţat adoptarea pachetului de măsuri de actualul Bundestag – în condiţiile în care parlamentul va fi înlocuit cu unul nou chiar din 25 martie -, dându-şi seama că ar fi mai greu de adoptat de noul parlament ales la scrutinul anticipat din 23 februarie, deoarece acesta va include mai mulţi membri de extremă stângă şi extremă dreaptă care i se opun.

Alternativa pentru Germania (AfD, de extremă dreapta) şi alte formaţiuni au încercat să blocheze votul cu acţiuni legale, dar acestea au fost respinse.

În dezbaterea premergătoare votului, liderul grupului parlamentar AfD Tino Chrupalla l-a acuzat pe Merz că este “complet lipsit de coloană vertebrală”.

“Scopul aici este de a creşte aiurea până la cer datoria publică”, a lansat el.

Măsura ajunge acum la Bundesrat, sau camera superioară, din care fac parte premierii celor 16 landuri ale Germaniei. Şi aici va avea nevoie de o majoritate de două treimi, ceea ce este considerat probabil, după ce un partener de coaliţie din guvernul bavarez a renunţat luni la opoziţie şi a spus că va vota pentru plan.

Landurile germane vor beneficia şi ele semnificativ de pe urma pachetului; nu doar că vor primi 100 de miliarde de euro din cele 500 de miliarde de euro pentru infrastructură şi protecţia climei, dar li se va permite şi să facă datorii totale de 0,35 % din PIB. Până acum, landurile federale aveau o limită de datorie zero.