Schimbările economice și sociale prin care trec statele europene vor avea efecte și asupra României, în condițiile în care modelul de dezvoltare urmat în ultimele decenii este supus unor transformări, a declarat joi președintele Bursei de Valori București (BVB), Radu Hanga, la conferința ‘România sub lupă – Economia românească între presiuni globale și decizii interne’, potrivit Agerpres.
‘Când ești 95% din numărul unu, îți permiți să-l copiezi pe cel care e numărul unu. Când ai ajuns la 105, ești tu numărul unu. În momentul acela, ești pe picioarele tale, trebuie să începi să-ți cauți tu drumul. Ne uităm acum la ce se întâmplă în Europa. România s-a dezvoltat. Vedem Franța, protestele. Da, pare că este o criză acolo, pare că este o criză în lumea care pentru noi, în ultimii 35 de ani, a constituit o ancoră și un model. Pare că și ei vor trece printr-un proces în care își vor regândi modul în care funcționează. Trebuie să fim conștienți că asta va fi o criză pentru noi’, a afirmat Radu Hanga.
Acesta a susținut că transformările care au loc la nivel global vor avea consecințe și asupra României.
‘Adică, știți, e ca la examen, când stai și copiezi de la cel de lângă tine și el ia hârtia și o aruncă la gunoi, pentru că realizează că a greșit, și scoate o foaie albă. E o mare problemă. Scuzați gluma, poate e nepotrivită, dar, într-un fel sau altul, asta se întâmplă. Simt că suntem într-un moment în care, la nivel global, modul de funcționare al lumii e schimbat radical și asta, ne place, nu ne place, va avea schimbări și la noi și va avea efecte și la noi’, a explicat președintele BVB.
La rândul său, Sergiu Oprescu, chairman al European Mortgage Federation, a atras atenția asupra dificultăților tot mai mari întâmpinate de tineri în accesarea unei locuințe în numeroase state europene.
‘Criza din Spania e legată de affordable housing, e legată de posibilitatea tânărului să-și cumpere o locuință și să-și întemeieze o familie și să-și crească copiii și așa mai departe. Contractul social pe care noi l-am primit la vremea respectivă (…) spunea: învață, fă-ți o facultate, du-te la o meserie și fă o meserie bună, câștigă bani, îndrăgostește-te, fă-ți o familie, fă copii, cumpără-ți o casă și așa mai departe. Acel contract social în foarte multe țări ale Uniunii Europene e rupt, e șters și sunt generații, o generație care vede în clipa de față că accesul la o locuință accesibilă e din ce în ce mai greu de făcut, costurile cu chiriile sunt foarte mari’, a declarat Sergiu Oprescu.
Potrivit acestuia, România se află într-o situație relativ favorabilă în privința accesibilității locuințelor, însă riscă să se confrunte cu dificultăți similare celor din alte state europene.
‘Paradoxul este că România stă încă foarte bine pe ceea ce se numește indicele de accesibilitate, affordable index. În raportul OECD au fost date doar două țări ca având o îmbunătățire a acestui indice: România și Finlanda, 2015-2025, pe cei 10 ani pe care s-a uitat raportul OECD, dar asta nu înseamnă că pe noi nu ne paște același pericol, pentru că avem o penetrare a creditului ipotecar în PIB de în jur de 6,2-6,3%. Comparăm asta cu Polonia, pe la 14%, și cu Cehia, pe la 25%. Deci noi încă suntem undeva la începuturi. E adevărat că plecăm dintr-un start mai bun, pentru că am evitat excesele pe care le-au făcut ceilalți și, ca atare, putem încă să avem o clasă de mijloc care să aibă accesibilitate la locuință’, a explicat Oprescu.
El a abordat și influența internetului și a rețelelor sociale asupra modului în care oamenii percep informațiile și își formează opiniile.
‘Apoi, ar trebui să discutăm despre rețelele sociale. Știți, la începuturi, când a apărut internetul, ni s-a făcut un fel de promisiune că ești la un click distanță de adevărul absolut. Domnule, dai un click și ți se dă adevărul absolut.(…) Dar peste această promisiune, că sunt la distanță de un clic de un adevăr absolut, s-au suprapus rețelele sociale, le-au spart în tot felul de clustere. Și acum fiecare cluster are adevărul lui’, a susținut Sergiu Oprescu.
Pentru a ilustra schimbările produse de rețelele sociale în ceea ce privește popularitatea și influența unor persoane, acesta a făcut referire la personajul Nilă din romanul ‘Moromeții’, de Marin Preda.
‘Țineți minte Nilă, caracterul din Moromeții. El nu era renumit pentru istețimea lui și dacă Nilă, în perioada pe care o descrie Marin Preda în Siliștea-Gumești, s-ar fi suit pe casă și ar fi sărit de pe casă în cap, cred că era dat afară de către comunitate. Îi spunea: măi, te-ai tâmpit de-a binelea, adică pleacă de aici. Dacă face astăzi chestia asta și se filmează, vă garantez că are 1.000.000 de followers și devine influencer’, a afirmat Oprescu.
În ceea ce privește încrederea creditorilor, Radu Grațian Ghețea, președintele Consiliului de Administrație al Libra Internet Bank și președinte de onoare al Asociației Române a Băncilor, a amintit dificultățile întâmpinate de România în finanțarea datoriei externe la sfârșitul anilor ’90.
‘Am trecut prin multe momente și cel mai neplăcut moment cred că a fost prin anii ’90, când, deși a fost un moment deosebit de neplăcut pentru mine, a fost o revelație. E vorba de momentul când chiar o agenție de rating, n-o să îi spun numele, a downgradat și a băgat în junk România. Nu că ar fi fost România nemaipomenit de bine din punct de vedere financiar și economic, dar pur și simplu pentru că era o țară care fusese în fieful Uniunii Sovietice, Rusia a colapsat și atunci ne-a dat și nouă un rating de negestionat’, a afirmat Ghețea.
Acesta a relatat că, într-un moment în care România întâmpina dificultăți în obținerea finanțării externe, reprezentanții unor bănci cu capital străin au contribuit la mobilizarea unui împrumut pentru plata unei scadențe.
‘Banca Națională, guvernatorul a avut o idee extraordinară și a spus: veniți toți care lucrați în băncile cu capital străin din România, veniți până la Banca Națională. Și ne-am dus fiecare cu acționarii. (…) Uite, avem de plătit o sumă de 108 milioane, era de dolari, o rată, și nu ne mai dă nimeni. (…) Eu personal am avut o tresărire când am văzut că absolut toți prezenți au spus: eu dau 5 milioane, eu dau 10 milioane și în 10 minute s-a strâns suma. Nu s-au dat banii degeaba. S-a dat un împrumut club loan’, a povestit Ghețea.
În ceea ce privește protestele din Europa, Ghețea și-a exprimat îngrijorarea față de direcțiile politice și sociale pe care le consideră periculoase, invocând experiența țărilor foste comuniste.
‘E vorba de ce se întâmplă în Europa, ce se întâmplă pe străzile din Paris, din Milano și din alte țări. Am ajuns eu la concluzia că, cu excepția, mă rog, Serbiei și a Albaniei, se întâmplă în țările care nu au fost în categoria țărilor comuniste. lucru care îmi dă de gândit, pentru că încă, probabil, în țările foste comuniste, lumea încă se înfioară când aude Internaționala. Adică încă sunt oameni care își aduc aminte ce a însemnat comunismul. Majoritatea de aici sunteți tineri și nu știți ce a însemnat exact comunismul decât din relatări. Nu l-ați simțit pe pielea dumneavoastră. Ca atare, cred că ar trebui să fim mult mai atenți în a analiza și în a promova ideile care să frâneze niște direcții foarte periculoase’, a declarat Ghețea.
La rândul său, referindu-se la aceleași proteste, Monica Dudian, profesor la Academia de Studii Economice din București, a susținut că acestea pot fi privite și ca o manifestare a implicării civice, fără a justifica actele de violență.
‘Apropo de ce spuneați că se întâmplă în Franța, eu aș vrea să arăt și partea pozitivă a poveștii. Nu este o soluție, dar în Franța întotdeauna spiritul civic a fost puternic și cred că am putea să privim ce se întâmplă acolo. Sigur, vreau să se înțeleagă foarte clar că nu sunt ok violențele și atacul la proprietatea privată și așa mai departe, dar aș vrea să înțelegem că în Franța, exact cum se spune, Guvernului îi este teamă de cetățean. Și atunci ceea ce se întâmplă în Franța poate fi privit și ca un exercițiu democratic, care însă a derapat, din păcate, pe alocuri, dar are și acest aspect pozitiv, pentru că arată că societatea e vie și are așteptări’, a declarat Monica Dudian.
| Știri BVB