Goldman Sachs a identificat un posibil vinovat pentru nivelurile foarte scăzute ale încrederii consumatorilor: declinul gradului de fericire, scrie CNBC.
Indicele încrederii consumatorilor urmărit de Universitatea din Michigan a atins minime record în acest an. În septembrie, indicele a scăzut cu 13% față de aceeași perioadă a anului trecut, după un declin de aproape 8% numai față de luna august.
Economiștii s-au întrebat în repetate rânduri de ce încrederea consumatorilor a rămas la niveluri scăzute după pandemia de Covid, chiar dacă, cel puțin pe hârtie, economia a continuat să funcționeze bine.
Economistul Goldman Sachs Joseph Briggs le-a transmis clienților în această săptămână că presiunea descendentă asupra încrederii ar putea proveni dintr-un pesimism mai amplu existent în societate.
„Nivelul scăzut raportat al încrederii în economie reflectă probabil o evaluare fundamental mai pesimistă a stării lumii, mai degrabă decât a economiei”, a scris Briggs într-o notă adresată clienților.
Goldman Sachs: „Nivelul mai scăzut de fericire” poate explica o parte din discrepanță
Briggs a precizat că presiunile inflaționiste afectează, cel mai probabil, și ele încrederea consumatorilor.
Totuși, el consideră că „nivelul mai scăzut de fericire” din societate poate explica parțial discrepanța persistentă dintre percepția consumatorilor și alți indicatori privind performanța economiei, precum creșterea produsului intern brut sau evoluția pieței bursiere, care oferă o imagine mai favorabilă.
Briggs a indicat datele General Social Survey, realizat de Universitatea din Chicago, care arată că nivelul de fericire nu și-a revenit complet după scăderea înregistrată în timpul pandemiei.
Procentul respondenților care se declară „foarte fericiți” a coborât de la 31% în 2016 la 23% în 2024, potrivit datelor sondajului.
În același interval, ponderea celor care au declarat că „nu sunt prea fericiți” a crescut de la 13% la 20%.
Potrivit analizei realizate de Briggs, nivelul general de fericire a înregistrat o scădere mai accentuată decât percepția privind satisfacția financiară, indicator urmărit, de asemenea, în cadrul sondajului.
Scăderea încrederii în instituții, o altă explicație
Briggs nu este singurul economist care indică scăderea nivelului de fericire drept o posibilă explicație.
Joanne Hsu, directorul sondajului privind încrederea consumatorilor realizat de Universitatea din Michigan, declara pentru CNBC la începutul acestui an că tendința descendentă a încrederii consumatorilor este similară cu evoluția indicatorilor care arată atât scăderea nivelului de fericire, cât și diminuarea încrederii în instituțiile publice.
Briggs a identificat, la rândul său, o legătură între nivelul general mai scăzut de fericire și pierderea încrederii în instituții.
Potrivit analizei sale, diminuarea încrederii în aceste instituții a fost responsabilă pentru o „pondere disproporționat de mare” din scăderea nivelului net de fericire în ultimii ani.
Încrederea consumatorilor ar putea deveni un indicator economic mai puțin relevant
Având în vedere legătura cu factori care nu sunt strict economici, indicatorii privind încrederea consumatorilor ar putea să nu se îmbunătățească nici dacă economia continuă să evolueze favorabil, a apreciat Briggs.
În consecință, potrivit economistului Goldman Sachs, încrederea consumatorilor ar putea deveni un predictor mai puțin util al dinamicii economice.
| Știri BVB