• “Este la modă confuzia dintre contribuția europeană de solidaritate obligatorie și taxa de solidaritate a PSD”

• “Dacă noi, cu sistemul simplu al cotei unice, avem 27% venituri fiscale, cât am avea într-un sistem mult mai complicat?”

• “Anul trecut, am avut 29 de miliarde de lei plăți de dobândă. Este cea mai mare sumă și procent din PIB din ultimii 20 de ani”

• Interviu cu Alexandru Nazare (PNL), fost ministru al Finanţelor

Reporter: Care este opinia dvs cu privire la taxa de solidaritate pe care vrea PSD să o introducă la rotativa guvernamentală?

Alexandru Nazare:  Am văzut că e foarte la modă confuzia între contribuția europeană de solidaritate obligatorie pentru companiile din energie (OUG aprobată la finalul anului trecut) și așa- zisa taxă de solidaritate despre care vorbește PSD. Vreau să subliniez că nu sunt același lucru și nu au în comun decât cuvântul “solidaritate”.

Interviu Alexandru Nazare: “Când ai o obligație europeană de taxare care targetează profiturile speculative și nu o încasezi, atunci, ca stat, ai o problemă” (partea I)

Eu nu sunt adeptul unei creșteri a taxării, dar trebuie să facem foarte bine distincția între una și alta. În momentul de față, Ministerul de Finanțe nu dă niciun fel de indicație despre șansele noastre de a încasa taxa europeană obligatorie. Atunci cum poate să se gândească la aplicarea unei alte taxe românești de solidaritate? Ce credibilitate mai are în momentul de față atâta timp cât nu a reușit să aplice obligația europeană?

Taxa de solidaritate de 1% din cifra de afaceri pe care PSD vrea să o introducă nu știm încă cum arată.

Dar aș vrea să spun un lucru foarte important – în condițiile în care s-ar introduce această taxă, mă refer la 1% din cifra de afaceri, OMV Petrom ar fi iar exceptat de la taxare.

Taxa de solidaritate a PSD nu se va aplica OMV Petrom pentru că această companie plătește impozit pe profit mai mult de 1% din cifra de afaceri. Și această nouă taxă, așa cum e definită de PSD, se aplică doar firmelor care plătesc mai puțin de 1% din cifra de afaceri impozit pe profit.

În plus, această nouă taxă de solidaritate afectează inflația, care deja este mare, afectează investițiile companiilor. Ar trebui să ne gândim de trei ori înainte să propunem acest gen de taxe. Că oricum mediul de afaceri este bulversat. Nu mai suntem în aceeași situație ca acum 3- 4 ani, acum avem un război în proximitate care nu încurajează investițiile directe, dimpotrivă.

Reporter: Tot se discută că vom avea impozitarea progresivă după rotativa guvernamentală. Care este opinia dvs?

Alexandru Nazare: Nu am auzit de acest scenariu.

Nu cred că cota unică și formula actuală de impozitare sunt epuizate, ci dimpotrivă. Mai sunt foarte multe lucruri de făcut pentru a atrage venituri la bugetul de stat pe actuala cotă unică, care, atenție!, este un sistem foarte simplu.

Atu-ul cotei unice este simplitatea. Dacă noi, cu un sistem simplu, avem 27% venituri fiscale, cât am avea într-un sistem mult mai complicat? Cât de pregătit ar fi ANAF să implementeze sistemul acesta?

Vă spun eu – ANAF nu e pregătit cel puțin în următorii doi ani. Este foarte greu de crezut că ANAF poate să proceseze un sistem complex de taxare. Trebuie să finalizăm întâi digitalizarea ANAF și a Ministerului de Finanțe.

Nu știu cât de oportun este să discutăm acum de noi sisteme, mult mai complexe, de taxare.

Reporter: Au avut loc discuții în cadrul coaliției?

Alexandru Nazare: Eu sunt convins că vor avea loc discuții de substanță exact în locul în care trebuie să aibă loc, adică cu echipele de specialiști ale celor două partide, în coaliție. Cred că, după aceste negocieri, vom putea vedea care sunt măsurile care urmează să fie luate. E adevărat că sunt enunțate public diverse variante, dar acestea sunt încă variante până la momentul în care se vor lua cu adevărat decizii. Sunt convins că aceste decizii se vor lua după niște analize aprofundate.

Reporter: Ce ne puteți spune despre construcția bugetului?

Alexandru Nazare: Bugetul aprobat suferă de o subestimare a cheltuielilor și o supra-estimare a veniturilor, chestiune care se va vedea din execuția bugetară pentru că, din fericire, este foarte greu de ascuns. Execuțiile următoarelor luni vor confirma sau infirma această ipoteză.

Dar, spre exemplu, dacă vom avea în următoarele luni o scădere a veniturilor față de media anului trecut – media anului trecut a fost undeva peste 20% – atunci e clar că e vorba de probleme în arhitectura bugetară și de modul în care s-au estimat aceste venituri. La fel ca și cheltuielile.

Reporter: Și ne vom împrumuta.

Alexandru Nazare:  Din nefericire, cu un deficit care este mai mic decât cel al anului trecut, ajungem să ne împrumutăm mai mult.

Pentru scăderea inflației și pentru scăderea dobânzilor și, în general, pentru ratingul României, scăderea deficitului esențială. Să nu uităm că suntem, în continuare, singura țară din UE în deficit excesiv încă din martie 2020. Noi nu suntem într-o situație normală, nu suntem ca alte state care au primit waiver.

Ca atare, avem condiționalități în plus față de oricare alt stat membru UE, iar acestea se referă la benchmarkuri de cheltuieli, la ajustarea deficitului structural.

Reporter: Este posibil să cerem ajutor de la FMI?

Alexandru Nazare: Nu cred că se pune problema în momentul de față a  unui acord cu FMI, dar, pe de altă parte, discutăm de reziliență, despre cum să facem ca, într-o anumită perioadă de timp, economia României să fie suficient de robustă, să reziste la crize și să evităm situația în care apelăm din nou la FMI.

Reporter: Ce ne puteți spune despre dobânzile plătite de România?

Alexandru Nazare: Anul trecut, am avut 29 de miliarde de lei plăți de dobândă. Este cea mai mare sumă și procent din PIB din ultimii 20 de ani. Practic, au crescut dobânzile cu circa 11,1 miliarde de lei (peste două miliarde de euro), într-un an. Cred, totuși, că trebuie să ne punem întrebarea  ce avem de făcut ca să nu mai să nu ajungem în situația în care să plătim dobânzi atât de mari?

Reporter: Ce ar trebui făcut?

Alexandru Nazare: Toatele elementele din tabloul macroeconomic al României trebuie să fie pozitive. Și unul din acestea se referă la deficit.

În primul rând, trebuie diminuată suma deficitului bugetar. Având un deficit mare, trebuie să ieșim pe piețe foarte des, la dobânzi mari.

Mai sunt și alte lucruri de făcut, care țin de reorganizarea Trezoreriei, de diversificarea zonelor unde ne împrumutăm, de un audit de performanță asupra împrumuturilor pe care eu, în mandatul meu, l-am pornit, dar ulterior a fost oprit.

Auditul de performanță era destinat să răspundă întrebării – ne împrumutăm scump, haideţi să vedem exact ce am putea să facem mai bine, cum am putea să ne organizăm mai bine, astfel încât să ne împrumutăm mai ieftin. Toate țările se împrumută, dar depinde cât ne împrumutăm și cât de des o facem.

Reporter: Autoritățile spun că rămânem la circa 49% datorie din PIB.

Alexandru Nazare: Rămânem la 49% datorie din PIB, pentru că PIB-ul a crescut cu 50% în ultimii trei ani, că altfel nu am fi la 49%.

Reporter: Și investițiile s-au făcut?

Alexandru Nazare: S-au făcut investițiile, dar acestea nu reușesc să depășească 5% din PIB. Este al treilea an când rămân în jurul a 5% din PIB și este prea puțin. Dacă vom compara sumele care intră în România sau sumele pe care le avem la dispoziție și le raportăm la investiții, vom vedea că avem o plajă mai mare de a crește investițiile.