• “Avem de-a face cu o acţiune de şantaj a multinaţionalelor în momentul în care statul român începe să reglementeze şi să-şi apere corect interesele într-un domeniu în care cel puţin în ultimii ani de zile statul a fost neatent”
• Interviu cu Dorinel Ursărescu, consilier personal al președintelui ANRM

Schimbările propuse la regimul de taxare onshore analizate recent de Parlament vor afecta în egală măsură industria românească de extracţie şi prelucrare a gazelor naturale şi buzunarele consumatorilor de energie, afirmă reprezentanţii Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA).
De asemenea, companiile petroliere solicită autorităţilor modificarea legislaţiei, astfel încât preţul de referinţă al gazelor, în funcţie de care se calculează redevenţele, să ţină cont de preţurile din tranzacţiile de pe piaţa locală, în condiţiile în care, în prezent, potrivit unui ordin al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, emis la începutul acestui an, preţul de referinţă al gazelor este calculat în funcţie de preţul de pe piaţa spot a bursei de gaze din Baumgarten, Austria. Producătorii susţin că preţul de referinţă trebuie să reflecte preţuri realizate efectiv, cu scopul de evita o suprataxare care ulterior s-ar putea materializa în costuri mai ridicate aplicate consumatorului final.
Producătorii nu susţin ultimul set de amendamente adus proiectului de lege privind impozitarea veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, ce include eliminarea posibilităţii deducerii redevenţei din impozitul veniturilor suplimentare şi aplicarea acestui impozit unui preţ de referinţă bazat pe un preţ nerealizat. Impozitul asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, instituit în 2013, urmează sa se aplice şi el la preţul de referinţă al gazelor de pe piaţa spot din Austria, nu la preţul efectiv cu care companiile tranzacţionează.
Dorinel Ursărescu, consilier personal al președintelui ANRM, ne-a explicat, într-un interviu, punctul de vedere al ANRM cu privire la aceste modificări legislative, menţionând că nu este justificată o majorare a preţului la gaze”.

Reporter: Cum comentaţi informaţiile apărute în presă că urmează o iminentă scumpire majoră a gazelor naturale cu peste 10%, din cauza modificărilor pe care actuala guvernare şi implicit ANRM vor să le aducă, prin Comisia de Industrii din Parlament, la Ordonanţa Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obtinute ca urmare a dereglementarii preţurilor din sectorul gazelor naturale?

Dorinel Ursărescu: Consider toate aceste declaraţii drept o acţiune de şantaj a multinaţionalelor în momentul în care statul român începe să reglementeze şi să-şi apere corect interesele într-un domeniu în care cel puţin în ultimii ani de zile statul a fost neatent.
Nici vorbă că va creşte preţul la gaze din cauza acestor modificări la OUG 7/2013. Este ultimul lucru care ar trebui să se întâmple, dacă instituţiile statului, cu incidenţă pe o posibilă creştere a preţului, îşi vor face treaba.
Pot să vă spun că acum, pentru prima dată, instituţiile statului – ANRM, ANRE, Consiliul Concurenţei, Romgaz, Ministerul de Finanţe prin ANAF – se vor aşeza la masă şi vor vedea exact care este situaţia în ceea ce priveşte constituirea preţului la gaze, care sunt preţurile de producţie, care este marja de profit a producătorilor de gaze naturale, care sunt costurile pe distribuţie, în aşa fel încât eventualele modificări de legislaţie să fie făcute în deplină cunoştinţă de cauză, producătorul să nu fie prejudiciat, pentru că nu putem să-l taxăm mai mult decât poate acesta, dar vrem ca nici statul să nu fie prejudiciat.
Până acum o astfel de discuţie nu a avut loc.
ANRM a adus la cunoştinţa doamnei premier situaţia actuală din piaţa gazelor şi, în urma întâlnirilor pe care le vom avea zilele acestea, vrem să fundamentăm o modificare de legislaţie articulată, pe situaţia reală din piaţa gazelor din România.
ANRM este decisă să facă acest lucru. Am început în acest an cu preţul de referinţă unde aveam o pauză de zece ani de nereglementare, o pauză care a însemnat pentru statul român sume neîncasate de peste 2 miliade de euro, lucru pe care l-a certificat Curtea de Conturi, în două rânduri, în 2012 şi în 2015.
Reacţia de acum a companiilor este firească pentru că au câştigat şi câştigă foarte mulţi bani.
Dar nu este nici o justificare ca o reglementare cu o aşezare a lucrurilor în matca firească să însemne o scumpire a preţului gazelor. Lucrul acesta nu trebuie să se întâmple şi nu se va întâmpla.

Reporter: Şi dacă, totuşi, companiile vor mări preţul? Există temerea că, din cauza acestor creşteri de preţuri, va fi mai rentabil să importăm gaze de la Gazprom decât şi folosim gazul din producţia internă.

Dorinel Ursărescu: Acestea sunt speculaţii. România are în prezent suficient de mult gaz ca să-şi asigure consumul.
Nu se poate întâmpla aşa ceva dacă statul îşi face datoria.
Nu excludem, însă, că sunt posibile creşteri nejustificate de preţ, dar atunci statul trebuie să intervină şi să-şi folosească pârghiile tocmai prin a institui o taxare în aşa fel încât să poată permite statului să vină cu măsuri compensatorii pe consumatori afectaţi de o astfel de creştere nejustificată a preţului.
Aceasta este, de fapt, menirea OUG 7/2013, contestată de producătorii de gaze, şi care avea trei obiective: sume suplimentare la bugetul de stat, descurajarea creşterilor exagerate şi nejustificate de preţ şi, în eventualitatea unor majorări ale preţurilor, statul să poată să-şi creeze provizioanele pentru a acoperi compensările către consumatorii afectaţi şi aceste creşteri nejustificate de preţ.

Reporter: Deputatul PNL Virgil Popescu a publicat recent o analiză în care susţine: “Codul fiscal spune că taxele și impozitele se calculează la venitul realizat. Păi dragă ANRM, cum impui tu în piață un preț de referință care nu are nici o legătură cu veniturile realizate de producători în România, decât dacă conștient nu vrei că aceștia să crească prețurile?”
Care este răspunsul ANRM ?

Dorinel Ursărescu: Domnul Virgil Popescu ar trebui să explice acest lucru Curţii de Conturi care a constatat că, prin neactualizarea preţului de referinţă la gaze de instituţii ale statului care aveau atribuţii în acest sens, statul a fost prejudiciat cu circa 2 miliarde de euro.
Dar domnul Popescu face parte din corul destul de numeros din opoziţie care pe o lege fundamentală pentru statul român, mă refer la legea offshore, au susţinut acea variantă păguboasă pentru statul român, variantă care, din păcate, a trecut de o Cameră a Parlamentului şi care era echivalentă cu o trădare de ţară.

Reporter: Care sunt principalele modificări propuse la regimul de taxare onshore?

Dorinel Ursărescu: În urma dereglementării prețului gazelor naturale a apărut așa-numitul impozit asupra veniturilor suplimentare, definit ca un impozit asupra veniturilor obținute din vânzarea gazelor naturale peste prețul reglementat la data intrării în vigoare a liberalizării prețurilor, respectiv 45,71 lei/MWh, ajustat cu indicele preţurilor de consum publicat de Institutul Naţional de Statistică din România. Acest impozit este stabilit prin Ordonanța Guvernului nr. 7 din 2013.
Deci, până în 2013, producătorii de gaz vindeau la un preţ reglementat de 45,71 lei/MWh. Presupunem că, la acest preţ, nu vindeau în pagubă, ci obţineau profit. Acum, dacă vând la 90 şi peste 90 de lei/MWh, este clar că vor obţine mai mult.
Să spui că, prin aceste modificări, statul sufocă producătorii, este deja rea intenţie şi pare că priveşti lucrurile doar dintr-o singură parte, eventual din corul celor care susţin multinaţionalele.
Noi, ANRM, cel puţin în faza de negociere şi reglementare, nu putem fi decât de partea statului român.
În momentul de faţă, este clar că îngrijorarea pleacă de la modificarea OG 7, prin OG 25 care a ajuns la dezbateri în Parlament şi care prevede anumite clarificări la anexa 2. Este vorba de o mai mare atenţie din partea statului român în ceea ce priveşte valoarea investiţiilor deductibile care se scade din ceea ce statul român supraimpozitează prin OG 7, actuala lege 73 din 2017.
În principiu, cei doi producători vor plăti redevenţa la preţul de referinţă de la Baumgarten, Austria, dar redevenţa nu se mai deduce din impozitul asupra veniturilor suplimentare, fiind considerată o obligație a operatorului pe care și-a luat-o prin semnarea acordului petrolier și trebuie plătită de acesta din profit.
Va rămâne actuala supraimpozitare între 60 şi 80% (60% ce este sub 85 lei/MWh şi 80% ce este peste 85 lei/MWh), la diferenţa dintre preţul de vânzare şi preţul reglementat din 2013.
Se deduc doar investiţiile din segmentul upstream aprobate de ANRM, în conformitate cu acordurile petroliere.
De asemenea, se interzice dubla deducere, respectiv impozitul asupra veniturilor suplimentare nu se mai consideră cheltuială deductibilă la stabilirea profitului impozabil.

E clar că investiţiile deductibile trebuie certificate de ANRM, nu trebuie să aibă dublă deducere. ANAF a dovedit că nu are pârghiile tehnice prin care să poată să certifice că aceste investiţii sunt reale.

Reporter: Este o diferenţă foarte mare de forţe între ANRM şi ANAF. Va putea ANRM să facă toate aceste certificări?

Dorinel Ursărescu: ANRM, în faza restructurată, va putea. Avem promisiuni că în această săptămână va fi dezbătută şi Ordonanţa de Urgenţă privind reorganizarea ANRM şi care prevede creşterea cu 120 de posturi pe inspecţia teritorială şi control, ceea ce ne va permite ca redevenţele să nu mai fie încasate doar pe declaraţii pe proprie răspundere, ci să fie certificate şi verificate de inspectorii ANRM.
În mod cert, acest lucru va însemna sume suplimentare la bugetul de stat.

Reporter: Domnul Virgil Popescu susţine că preţul de la Baumgarten nu are legătură cu preţul de pe piaţa internă din România: “Prețul mediu de vânzare al gazului natural în România în anul 2018 a fost de 90 lei/MWh în timp ce media prețului de referință din Austria stabilită de ANRM pe aceeași perioada este de 121 lei/MWh, adică prețul de referință este cu circa 30% mai mare decât prețul real de vânzare în țară al gazului. Practic, statul român calculează redevența datorată de producători la un preț mult mai mare decât cel real”.
Cum comentaţi aceste acuzaţii?

Dorinel Ursărescu: Domnul Popescu ar trebui să fie preocupat de ceea ce încasează statul român pentru că este trimis în Parlament de statul român. Ne-am fi aşteptat ca în momente importante, cum a fost şi legea offshore şi cum este şi cea referitoare la preţul de referinţă pentru gaze naturale, domnia sa să fie de partea statului român. Din păcate, nu a fost aşa, ci am observat o înverşunare a domnului Popescu care a fost vădit părtinitor cu multinaţionalele.

Reporter: Din ce înţelegem, domnul Popescu nu se referă la actualizarea preţului de referinţă, ci strict că preţul de referinţă a fost legat de preţurile de la Baumgarten Austria. Aţi declarat în mai multe rânduri că veţi lua în calcul reactulizarea preţului de referinţă, chiar prin ajustarea formulei de calcul. Care mai sunt demersurile?

Dorinel Ursărescu: Luăm în calcul o ajustare a preţului de referinţă ţinând cont şi de Bursa Română de Mărfuri, respectiv OPCOM. Ne gândim la o medie ponderată între valoarea preţurilor internaţionale – şi Baumgarten este un hub important pe care se tranzacţionează masiv – şi BRM/OPCOM. Iar ponderea să fie în funcţie de ponderea volumului tranzacţiior de pe BRM/OPCOM în totalul tranzacţiilor de pe piaţa românească.
Astfel încurajăm şi tranzacţiile de pe BRM/OPCOM.
Anul trecut, BRM nu a putut fi luată în calcul la stabilirea preţului de referinţă pentru stabilirea unei formule de calcul corecte din cauza tranzacţiilor insuficiente şi nu avea decât doi operatori importanţi, respectiv Romgaz şi OMV Petrom.

Reporter: Vă mulţumesc! 

Replica lui Virgil Popescu: „Trag în continuare un semnal de alarmă cu privire la posibile creşteri de preţ”

Impozitarea veniturilor suplimentare a fost introdusă în anul 2013 drept un impozit temporar, menit să protejeze consumatorii vulnerabili de efectele dereglementării preţurilor gazelor naturale. Iniţial, acest impozit suplimentar se aplica preţului de peste 45,71 lei/MWh, într-un cuantum de 60% aplicat diferenţei dintre preţul de vânzare şi acest prag. În acest an, impozitul a fost majorat la un cuantum de 80% pentru diferenţa de preţ de peste 85 lei/MWh, diferenţa iniţială de până la acest preţ fiind în continuare impozitată cu 60% iar producătorii având posibilitatea de a deduce din acest impozit valoarea redevenţelor şi pe cea a investiţiilor efectuate.