• Interviu cu Răzvan Nicolescu

Răzvan Nicolescu, drumul dvs la conducerea Agenției Europene pentru Tehnologie și Inovare (EIT) s-a încheiat cu o reuniune de mai multe zile ținută la București. Ce rămâne pentru România după acești patru ani?

Răzvan Nicolescu:  A fost o experiență frumoasă într-o poziție importantă câștigată prin concurs. Sunt român și am satisfacția că am reprezentant România cu onoare, într-un mediu interesant. Mă bucur că s-a terminat cu o reuniune în România. A fost o despărțire superbă. Am perceput această decizie de a ține această reuniune chiar la București ca pe o formă de respect din partea colegilor mei europeni pentru cei patru ani în care am dat tot ce am avut mai bun pentru Europa și România, mai ales că nu sunt singurul din bord care și-a terminat mandatul acum. Este și Jan Figel, fost comisar European și ministrul de externe al Slovaciei, Janies Grevis, decan în cadrul celei mai importante universități din Letonia, dar și Nora Khaldi, fondatoarea unui start-up de mare succes în domeniul biologiei moleculare, un proiect în care este asociată cu Bono, solistul celebrei formații U2.

În afara acestui câștig reputațional pentru dvs și, într-o măsură pentru țara noastră, există și ceva concret care s-a întâmplat în România în aceștia patru ani cu contribuția acestei instituții europene?

Răzvan Nicolescu:  Sigur că da. Primul master internațional în domeniul securității cibernetice a fost făcut cu sprijinul EIT de către Universitatea din Cluj. Aș mai aminti câteva aplicații din domeniul medical susținute, un mare proiect industrial de construcție de baterii Li-Io (investiție totală de peste 250 milioane euro) realizat și, cel mai important, un ecosistem format de tineri cu spirit inovator care lucrează împreună cu cercetători și mediului educațional, ecosistem formalizat odată cu lansarea Hub-ului EIT de inovare în România care a avut loc în 20 martie la Bibilioteca Central Universitară.

Proiectul de baterii Li-Io de la Cernica dezvoltat de doi tineri antreprenori români cu sprijinul EIT este impresionant. Credeți însă că va rezista competiției cu cei din China?

Răzvan Nicolescu:  Competiția este foarte dură, însă proiectul românesc are șansa lui, mai ales în contextul în care începe să se conștientizeze importanța strategică a domeniului bateriilor și nevoia unei autonomii europene. Dacă vor menține ritmul au șansa de a fi cel mai important proiect industrial românesc dezvoltat după Revoluția din 1989, cu un impact major pe balanța comercială a țării.

Ministrul educației și cercetării Daniel David a anunțat că își dorește un memorandum de colaborare agreat cu EIT. Ce înseamnă acest lucru?

Răzvan Nicolescu: Ministrul David are o abordare pragmatică pe care am susținut-o, solicitând să existe un plan clar al EIT pentru România în anii care urmează. Este foarte bine ce vrea –  o prezență clară și predictibilă a Uniunii Europene în România pe partea de inovare.

În altă ordine de idei, ce se întâmplă la Petrom unde sunteți membru în Consiliul de Supraveghere? Se simte o anumită agitație…

Răzvan Nicolescu: Nu îmi e clar la ce vă referiți. Dacă vă referiți la proiectul major de investiții în Marea Neagră, făcut împreună cu Romgaz, lucrurile decurg foarte bine. Săptămâna aceasta au început lucrările efective de forare. Proiectul este în termen și în buget. În doi ani, România va avea o producție de gaz natural semnificativ mai mare decât consumul său. Este o veste foarte bună pentru români – mai multe taxe la buget, premise pentru prețuri mai mici la energie și un grad mai ridicat de securitate energetică. Acum patru ani când am început activitatea în Consiliul de Supraveghere proiectul era blocat…

Nu mă refer la proiectul Neptun, ci la la agitația OMV în legătură cu viitoarea componență a Consiliului de Supraveghere al Petrom, o agitație care se simte în mediul politic de câteva luni. Au fost și mai multe întâlniri, recent, cu oficiali ai statului român în care s-a discutat această temă…Sursele noastre politice ne spun că ați fost subiectul acestor discuții…

Răzvan Nicolescu:  Am auzit unele lucruri și este bine când acționarii dintr-o companie discută deschis. Mă onorează dacă am fost printre subiectele acestor discuții. Sincer, nu cred că OMV este în situația să dicteze statului român pe cine să desemneze sau nu statul român în viitorul Consiliul de Supraveghere al Petrom. Ar fi cam culmea. Chiar și într-un moment dificil ca cel pe care îl trăim acum înaintea alegerilor prezidențiale refuz să cred că statul român a ajuns așa de jos încât să-i impună sau respingă OMV candidații, mai ales când poate să ceară oricând vot cumulativ și într-o coordonare cu ceilalți acționari minoritari să impună ușor 3-4 dintre membri Consiliului de Supraveghere.

În presă au apărut informații că există plângeri ale OMV că se lucrează greu cu dvs pentru că aveți o atitudine foarte dură…

Răzvan Nicolescu:  Consider că am o atitudine foarte corectă în raport cu rolul pe care îl am. Cunosc foarte bine compania, poate cel mai bine dintre cei din Consiliul de Supraveghere. Pot să am opinii avizate pe care le formulez într-o manieră clară. Cu mine se lucrează foarte ușor dacă regulile sunt respectate de către toți și dacă acestea sunt actualizate cu cele mai bune practici existente. Deci, problema nu este la mine. Altfel, Petrom este o companie cu o structură complexă de acționariat, iar acest lucru trebuie să se reflecte în compoziția Consiliului de Supraveghere. Această companie s-a transformat mult în ultimii ani ca strategie, ca guvernanță, iar contribuțiile fiecăruia dintre noi se regăsesc în minutele discuțiilor care reflectă activitatea noastră și care rămân în arhiva companiei. M-aș bucura ca toți actionarii să aibă dreptul și curiozitatea să le consulte…

Puteți să ne dați un exemplu concret de schimbare pe zona de guvernanță? Discuția e prea abstractă…

Răzvan Nicolescu:  Sunt multe exemple, deși mai este încă foarte mult de făcut. De exemplu, acum patru ani remunerația executivilor era legată doar de evoluția acțiunilor OMV, nu ale Petrom. Acum remunerația este legată semnificativ de acțiunile Petrom, iar de la anul nu va mai fi legată deloc de acțiunile OMV. Știu cât de important este acest lucru pentru acționarii minoritari, pentru fondurile de pensii, pentru fondurile de investiții alternative (foste SIF-uri).

Ați spus că mai sunt lucruri de făcut pe guvernanță. Care sunt prioritățile rămase de implementat pe partea de guvernanță? Concret…

Răzvan Nicolescu:  Adoptarea rapidă și integrală a noilor prevederi ale codului de guvernanță al Bursei de Valori București, asigurarea unei independențe reale a managementului companiei și o transparentizare a relației dintre din companie și acționarul majoritar.

Să înțelegem că vă doriți să continuați la Petrom?

Răzvan Nicolescu:  După o perioada de ezitări generate de dorința mea de a petrece mai mult timp cu familia, pot spune clar că îmi doresc să continui, mai ales văzând și această încrâncenare a unora de a mă scoate, încrâncenare care mă distrează și motivează. Voi continua însă doar dacă va exista sprijin din partea statutului pentru că am intrat în acest proiect la solicitarea statului. După cum știți, remunerația pe care o încasez o donez. Nu e o miză financiară pentru mine activitatea la Petrom. Pierd mult timp pentru satisfacția profesională de a arăta că acționarii minoritari au drepturi, iar statul poate să fie și un foarte bun supraveghetor al averii pe care o are și care este în creștere, dacă ne uităm la evoluția acțiunilor companiei.

Va continua statul să vă susțină?

Răzvan Nicolescu:  Simt că da. Înalți oficiali ai statului mi-au comunicat, de altfel, că știu și apreciază eforturile pe care le-am făcut și doresc să continui să contribui la acest proiect de transformare majoră. Petrom este, oricum, pe un drum ireversibil de transformare la care sper să contribuie cât mai mult și micii acționari. Pe acești mici acționari încerc să îi fac să fie mai prezenți în viața companiei pentru că, până la urmă, compania este a lor într-o proporție semnificativă. Trebuie să vină la adunările generale ale acționarilor. Trebuie să voteze. Trebuie să întrebe. Trebuie să aibă puncte de vedere. Trebuie să arate că le pasă de averea lor.

Cum vedeți Petrom după 2030?

Răzvan Nicolescu:   O văd că pe o companie energetică românească cu prezență și profil european, profitabilă, cu amprente de CO2 și metan mult diminuate, cu respect față de actionarii minoritari, față de angajați, de contractori și de țara unde operează.

Mulțumesc și succes în ceea ce va propuneți!