Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, astăzi, că “nu este moral” ca o mare companie să îşi externalizeze profiturile:
“Nu este moral, și cu siguranță, pentru mulți este chiar foarte enervant dacă o mare companie încercă să externalizeze profiturile, dar, pe de altă parte, dacă ne uităm la comportamentul statului, vorbim generic, în ultimii ani, ce să creadă conducerea unei companii dacă de azi pe mâine se schimbă regula, dacă pe azi pe mâine apare de tipul Ordonanța 114, dacă de azi pe mâine se schimbă fundamental modul de impozitare, sau dacă de azi pe mâine se schimbă fundamental felul în care se percepe cotizația unui angajat pentru contribuția socială. E posibil ca liderii acelei companii să considere că, din păcate, România nu mai este un teren sigur și atunci apar astfel de tendințe. (…) Dacă vrem ca România să fie o țară prosperă, sigură, o țară care consideră echitatea socială o valoare de bază, atunci și politica statului, recte a celor care guvernează și celor care fac legi, să fie o politică înțeleaptă pentru toți din România, să fie o politică care creează un cadru stabil, sigur, predictibil și atunci toate celelalte lucruri pot fi ușor, ușor implementate”.
Potrivit lui Iohannis, vechile noastre atuuri, de exemplu costurile scăzute ale forței de muncă, nu vor mai fi suficiente pentru a impulsiona creșterea economiei și convergența cu nivelul de trai din restul Europei: “Avem nevoie de oameni bine pregătiți profesional, capabili să se adapteze rapid unei piețe a muncii foarte dinamice. Această pregătire este în mare parte generată de calitatea sistemului educațional.
Iar, din păcate, tocmai în acest domeniu România a rămas în urmă și se confruntă cu multe probleme care s-au cronicizat.
Rata mare de părăsire timpurie a școlii, care depășește 16%, este departe de ținta de 11% asumată de România pentru anul 2020. Nivelul ridicat de analfabetism funcțional, participarea scăzută la învățământul superior – care ne plasează, din nefericire, pe ultimul loc din Uniunea Europeană – sau slaba calitate a educației profesionale sunt doar câteva exemple care arată situația gravă din educație.
Multe dintre modificările legislative recente nu au făcut altceva decât să bulverseze sistemul românesc de învățământ.
De aceea, când am lansat proiectul „România Educată”, am pornit de la ideea că este esențial să consultăm cât mai mulți actori din domeniu, pentru a integra într-un concept unitar inițiativele acestora.
Miniștrii pe care PSD i-a perindat la Ministerul Educației nu au rezistat însă tentației păguboase de a face politici educaționale după ureche, cu mici modificări haotice aduse cel puțin lunar actualului sistem. (…)
Deși au existat studii făcute asupra absolvenților, nu avem un sistem național permanent care să cartografieze relația dintre educație și piața muncii. Un sistem care să ne indice nevoile actuale, să le anticipeze pe cele viitoare și care să ne arate care filiere educaționale au cea mai mare rată de integrare a absolvenților în economie.
Nevoile actuale ale pieței forței de muncă nu pot să reprezinte singurul criteriu pe baza căruia conturăm viziunea despre educație, pentru că am risca să intrăm într-o stagnare perpetuă”.
Studiile internaționale ne arată faptul că, în viitor, competențele căutate de către angajatori la absolvenți nu sunt neapărat cele care provin din supra-specializare, ci mai ales cele care țin de creativitate, inovare, capacitatea de sinteză și luarea deciziilor și chiar inteligență emoțională, precizează preşedintele Iohannis, adăugând: “Cei care vor câștiga lupta cu procesele de digitalizare și robotizare sunt cei care își dezvoltă competențe la nivel înalt, știind de la bun început că formarea inițială este doar primul pas, nu o garanție pentru succes. Și vedem lesne viteza cu care se produc astăzi schimbările în economie. În Europa, din ce în ce mai multe companii se plâng de lipsa forței de muncă în state în care există totuși multe persoane neangajate.
În condițiile în care un om obișnuit lucrează 40 de ani după finalizarea studiilor, avem o reală nevoie de programe și mecanisme de învățare pe tot parcursul vieții.
Astfel de programe trebuie să fie derulate în parteneriat cu sectorul privat și să contribuie la îndepărtarea stigmatului asociat în unele cazuri muncitorilor recalificați. Mai mult, ele trebuie să țină cont de provocările globale emergente, precum schimbările climatice. Europa dorește să se convertească într-un lider în construcția economiei verzi, iar aceste ambiții trebuie să se reflecte în programele noastre de formare și de recalificare”.
Proiecte de miliarde sunt finanțate în domeniul inteligenței artificiale, cartografierii creierului uman, tratării maladiilor ultimului secol sau prevenirii schimbărilor climatice, menţionează Iohannis. Acesta explică: “Cercetarea și inovarea sunt esențiale într-o țară cu atât potențial creator în rândul tinerilor cum este România. Problema este ce facem noi în această lume plină de oportunități.
În ultimii trei ani, România a fost ținută în loc de o guvernare preocupată doar să rezolve problemele penale ale liderilor, un timp extrem de important furat dezvoltării noastre. Nu acesta este drumul României educate, nu aceasta este direcția pe care oamenii au ales-o pentru țara lor pe 26 mai, prin votul dat la referendum. În orice caz, trebuie să ne fie clar un lucru: fără o abordare strategică asupra relației dintre educație și economie nu putem să prosperăm într-o epocă dinamică, axată pe inovare. (…) Din păcate, dintre toate categoriile sau ocupațiile care există în momentul de față, una cert nu va dispărea și poartă o mare vină că suntem aici. Cred că vă dați seama, vorbim despre clasa politică. O anexă – Avem și politicieni onești. Trebuie doar să-i promovăm un pic, ca să începem să reparăm lucrurile. Deci, să nu mă înțelegeți greșit, că e vinovată clasa politică, dar asta nu înseamnă că nu sunt speranțe. Sunt, trebuie doar să le căutăm”.
| Știri BVB