Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a avertizat că Rusia încearcă să deturneze negocierile privind încheierea războiului din Ucraina către o dezbatere mai amplă despre arhitectura de securitate europeană, ceea ce ar putea permite Moscovei să își promoveze revendicările fără să accepte mai întâi încetarea focului, potrivit declarațiilor făcute vineri, 13 noiembrie, la Dublin, și publicate de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE).
Kallas a cerut liderilor europeni să nu cadă în „capcanele” pe care, în opinia sa, Rusia le pregătește în cadrul negocierilor de pace.
„Dacă începem să discutăm despre ceea ce solicită Rusia în privința arhitecturii de securitate, cădem în capcanele pe care ni le întinde, deoarece deturnăm atenția de la faptul că nu există o încetare a focului și începem să îi ascultăm revendicările”, a declarat Kallas, potrivit relatării The Guardian.
Șefa diplomației europene a insistat că negocierile trebuie să urmeze o succesiune clară: mai întâi încetarea focului, apoi un acord de pace și abia ulterior eventuale discuții privind arhitectura de securitate a continentului.
„Avem un agresor și o victimă. Agresorul nu are preocupări de securitate, pentru că nimeni nu l-a atacat. Ei i-au atacat pe alții. Trebuie să ne păstrăm atenția asupra acestui lucru”, a afirmat Kallas.
-
Rusia readuce în discuție revendicările din 2021 privind securitatea europeană
Avertismentul vine în contextul în care Moscova a reluat solicitările formulate înaintea invaziei Ucrainei din februarie 2022, privind o reorganizare profundă a arhitecturii de securitate europeană. În decembrie 2021, Rusia a prezentat Statelor Unite și NATO proiecte de acorduri care includeau limitarea extinderii Alianței Nord-Atlantice și restricții privind desfășurarea forțelor și echipamentelor militare în Europa.
Aceste revendicări au fost respinse de statele occidentale, care au considerat că unele dintre ele ar afecta suveranitatea și dreptul statelor din Europa Centrală și de Est de a-și decide propriile aranjamente de securitate.
Kallas a subliniat că Europa dispune deja de o arhitectură de securitate, construită inclusiv pe Actul final de la Helsinki, Carta de la Paris și Memorandumul de la Budapesta, documente la care Rusia a aderat sau pe care le-a acceptat.
În opinia sa, redeschiderea acestor discuții înaintea încetării războiului ar putea slăbi poziția europeană de negociere. „Dacă intrăm în această capcană și începem să discutăm despre arhitectura de securitate europeană, nu cred că vom fi într-o poziție mai bună. Dimpotrivă, vom fi într-o poziție mai proastă”, a declarat Kallas.
-
Friedrich Merz: Europa are deja o arhitectură de securitate
Cancelarul german Friedrich Merz a respins, la rândul său, ideea că negocierile privind Ucraina ar trebui condiționate de redefinirea sistemului de securitate european. „Rusia vrea să discute despre arhitectura de securitate europeană. Nu avem nevoie să discutăm despre aceasta; ea există deja”, a declarat Merz, potrivit The Guardian.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut că participarea Europei la negocierile de pace este necesară atât pentru protejarea intereselor europene, cât și pentru sprijinirea Ucrainei.
Liderii europeni au insistat că un eventual acord privind Ucraina nu poate fi separat de securitatea continentului și de garanțiile care ar urma să fie oferite Kievului.
-
Europa și-a stabilit echipa pentru negocierile de pace: instituțiile UE și cinci puteri militare
La finalul reuniunii informale a liderilor Uniunii Europene, desfășurată la Dublin pe 13 noiembrie, președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că a fost convenită componența echipei europene care va participa la negocierile privind Ucraina. Aceasta va include instituțiile Uniunii Europene și cinci state din cadrul Coaliției de Voință: Regatul Unit, Franța, Germania, Italia și Polonia, grup cunoscut sub denumirea E5.
„Europa trebuie să vorbească printr-o voce clară și unită în toate discuțiile care modelează viitorul Ucrainei și securitatea continentului nostru. În cele din urmă, este un efort de echipă”, a declarat António Costa.
Potrivit președintelui Consiliului European, numai Ucraina are legitimitatea de a decide asupra chestiunilor care privesc teritoriul și suveranitatea sa.
Uniunea Europeană trebuie să aibă un rol central în discuțiile despre viitorul european al Ucrainei, reconstrucția și prosperitatea acesteia, în timp ce garanțiile de securitate trebuie abordate în cadrul Coaliției de Voință, în strânsă coordonare cu NATO. Costa a precizat că echipa europeană va acționa în coordonare și unitate, fără ca participarea să fie limitată la un singur reprezentant.
-
Moscova nu a acceptat necondiționat participarea europenilor la negocieri
Discuțiile privind reprezentarea Europei au fost accelerate după ce emisarul american Jared Kushner a anunțat că Rusia și Ucraina ar fi convenit extinderea viitoarelor negocieri pentru a include reprezentanți europeni.
Kremlinul a adoptat însă o poziție mai rezervată. Potrivit The Guardian, Moscova a transmis că va decide asupra unui format extins numai după ce va înțelege intențiile reale ale europenilor și disponibilitatea acestora de a contribui la procesul de pace.
Negociatorul rus Vladimir Medinski a declarat că nu este clar ce ar urma să discute Rusia cu reprezentanții europeni. Kaja Kallas a salutat recunoașterea de către Washington a necesității participării Europei, dar a subliniat că simpla prezență la masa negocierilor nu este suficientă. Ea a arătat că reprezentanții europeni trebuie să poată influența efectiv rezultatul discuțiilor.
-
Implicații pentru România și flancul estic al NATO
Reluarea revendicărilor formulate de Rusia în 2021 are o relevanță directă pentru România și pentru celelalte state care au aderat la NATO după încheierea Războiului Rece. Propunerile ruse din acea perioadă vizau inclusiv restricții privind desfășurarea forțelor militare în statele care au devenit membre NATO după 1997.
Acceptarea unor asemenea condiții ar putea afecta aranjamentele de securitate de pe flancul estic al Alianței, inclusiv prezența militară aliată în România.
În acest context, avertismentul Kajei Kallas vizează nu doar ordinea în care ar trebui desfășurate negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina, ci și riscul ca Moscova să utilizeze aceste discuții pentru a obține concesii privind securitatea europeană. Deocamdată, nu există un acord între Rusia și statele occidentale privind modificarea arhitecturii de securitate a Europei.
-
UE va discuta finanțarea Ucrainei pentru 2027 la reuniunea din 26–27 noiembrie
António Costa a anunțat că liderii europeni vor reveni asupra sprijinului financiar pentru Ucraina la reuniunea Consiliului European programată pentru 26–27 noiembrie. Discuțiile vor viza necesarul de finanțare al Kievului pentru 2027 și anii următori, pe baza propunerilor pe care urmează să le prezinte Comisia Europeană.
Președintele Consiliului European a subliniat că prioritatea imediată a Uniunii rămâne acordarea sprijinului financiar și militar necesar Ucrainei, în paralel cu susținerea eforturilor diplomatice pentru obținerea unei păci juste și durabile.
| Știri BVB