Autor: Gabriel Zbârcea, Managing Partner la Țuca Zbârcea & Asociații
Heritage Foundation, think tank-ul conservator cu cea mai mare trecere la actuala administrație americană, a publicat ieri un raport întreg despre România. Nu o analiză de duzină, ci un document lung, documentat, cu recomandări explicite pentru Congres și pentru administrația Trump. Documentul nu e doar un raport despre noi, despre România, e o scrisoare către noi. Americanii ne spun ce văd și ce așteaptă de la țara noastră.
Văd un aliat serios. De aproape treizeci de ani, spune raportul, România e printre cei mai constanți parteneri ai Americii în regiune, fără oscilațiile pe care le-au avut alți vecini. Vorbim de Aegis Ashore la Deveselu, de baza de la Kogălniceanu, care va deveni una dintre cele mai mari din NATO, de faptul că am interzis printre primii în Europa echipamentele 5G problematice, riscante, vorbim de proiectele energetice comune dintre Statele Unite ale Americii și România.
Raportul consemnează fără echivoc cât de bine au performat instituțiile noastre de intelligence și Administrația Prezidențială. Summitul B9 organizat în luna mai de președintele Nicușor Dan cu președintele Zelenski și secretarul general NATO Mark Rutte la București ne-a așezat în centrul coordonării flancului estic. Centrul NATO de Excelență HUMINT e la noi. La Locked Shields, cel mai mare exercițiu cibernetic din lume, cu peste 40 de țări participante, echipa României a lucrat de la București într-o formulă comună cu Ucraina și Moldova, iar în octombrie găzduim Simpozionul Hibrid al NATO. Asta înseamnă cooperare, coordonare, strategie comună cu principalul furnizor de securitate din lume, poate singurul, Statele Unite.
Tocmai pentru că laudele sunt sincere, criticile trebuie luate, de asemenea, în serios. Problema României nu e lipsa de oportunități, ci ceea ce autorii numesc „regulatory churn”. Pe românește, ordonanțele de urgență, actele normative primare sau secundare care schimbă peste noapte taxele și pragurile fiscale. Rezultatul? Comerțul bilateral bate recorduri, dar investițiile americane noi, cele care creează fabrici și locuri de muncă, au încetinit.
Văd asta, ca avocat, în fiecare tranzacție mare la care lucrez. Impredictibilitatea legislativă e o taxă invizibilă pe care o plătim toți, pentru că investitorul o pune în preț sau, și mai rău, renunță la proiect.
Miza nu e abstractă. America e deja cel mai mare investitor din afara UE, cu peste 9 miliarde de dolari și 120.000 de locuri de muncă.
Cea mai importantă idee din raport încape într-o propoziție: nu poți avea armată puternică pe economie șubredă. Economia este, înseamnă securitate. Neptun Deep nu înseamnă doar facturi mai mici pentru populație, înseamnă că putem fi la masa jucătorilor din domeniul energetic. Preluarea rafinăriei Petrotel de la Lukoil de către americanii de la Carlyle scoate o pârghie rusească din piața noastră de carburanți. Mineralele critice, centrele de date, cooperarea juridică cu americanii privind criminalitatea organizată, toate fac parte din același tablou. Nu mai există dosare pur economice. Toate sunt și de securitate.
Nicăieri nu se vede asta mai clar decât la Visa Waiver. Am primit exceptarea în ianuarie 2025 și am pierdut-o în mai 2025. Frustrant, da. Mă uit la Ungaria: avea restricții din 2021 și a scăpat de toate în septembrie anul trecut, după ce a reparat exact ce i s-a cerut. Deci drumul înapoi există. Se merge pe el cu reforme, nu cu declarații. România pare că este pe acest drum: depășirile de ședere au scăzut la 1%, cooperarea cu Homeland Security merge pe toate palierele instituționale. A rămas rata de refuz la vize, care scade, cum spune chiar raportul, atunci când oamenii au motive să rămână acasă. Adică tot prin economie.
Reuters scria zilele acestea că Washingtonul a reluat procesarea vizelor de imigrare, blocată la nivel global, doar pentru Ungaria și Polonia, la indicația venită direct de la Casa Albă. E alt tip de vize decât Visa Waiver, dar lecția e aceeași: ușile Americii se deschid acum selectiv, pentru țările aflate pe lista scurtă a administrației Trump. Tocmai de aceea raportul Heritage contează mai mult decât pare. Un asemenea document, venit de la think tank-ul cel mai apropiat de Casa Albă, e felul în care ajungi pe lista aceea. Poate că nu e doar o radiografie. Poate că e prologul reintrării noastre ca un jucător, fie și unul mai mic, în tot jocul ăsta mondial de securitate.
România a trecut testul de încredere externă. Ne-o spun americanii prin acest raport. Testul rămas e cel de acasă: să fim la fel de serioși legislativ și politic (nu avem Guvern cu puteri depline de mai bine de 4 luni) pe cât suntem în armată, în diplomație și în servicii. Și așa cum fain zicea președintele Nicușor Dan într-un recent interviu acordat Fox News, România nu cere SUA mai mult, ci se oferă să facă mai mult („Romania is not asking America for more. Romania is offering to do more”). Cred că a venit rândul politicienilor să facă mai mult; România are nevoie să iasă din provizorat, avem nevoie de un Guvern stabil, cu puteri depline.
| Știri BVB