- Pregătim extinderea ofertei de ETF-uri la BVB
- Investițiile în ETF-uri ar trebui să devină o componentă obișnuită a economisirii pe termen lung în România
- România a fost una dintre piețele bursiere remarcabile ale Europei în 2026, în pofida ajustării fiscale
Fondurile tranzacționate la bursă (ETF-uri) reprezintă o oportunitate de democratizare și diversificare a investițiilor, facilitând accesul investitorilor individuali la piețe financiare, indici bursieri, sectoare economice, obligațiuni și alte clase de active, prin instrumente transparente și, în multe cazuri, cu costuri competitive.
Prin proiectul „ETF-urile și noua generație de investitori: oportunități, performanță și viitorul investițiilor pasive în România”, Financial Intelligence își propune să contribuie la informarea investitorilor, la dezvoltarea pieței ETF-urilor și la stimularea dialogului privind oportunitățile și provocările investițiilor pe piețele românești și internaționale.
În cadrul acestui proiect, Financial Intelligence publică un interviu cu Krešo Vugrinčić, CEO al Intercapital ETF, despre evoluția interesului investitorilor români pentru ETF-uri, profilul noii generații de investitori, preferințele pentru instrumentele locale și internaționale și perspectivele de dezvoltare a pieței din România.
***
Cum evaluați performanța pieței de capital din România în 2026 și care considerați că sunt principalele oportunități și provocări în perioada următoare? Care este perspectiva dumneavoastră pentru Bursa de Valori București în 2027, având în vedere evoluțiile economice și procesul de consolidare fiscală aflat în desfășurare?
Krešo Vugrinčić: România a fost una dintre piețele de acțiuni remarcabile din Europa în 2026, o performanță excepțională, mai ales având în vedere contextul macroeconomic dificil și ajustarea fiscală în curs.
Acest contrast între condițiile economice și performanța bursei este deosebit de interesant. El demonstrează că piețele de acțiuni nu evoluează neapărat în tandem cu creșterea PIB pe termen scurt. Profitabilitatea companiilor, distribuțiile de dividende, evaluările, fluxurile investitorilor și așteptările privind evoluțiile economice viitoare pot fi la fel de importante.
Privind spre 2027, rămân optimist în privința perspectivelor pe termen lung ale pieței de capital din România, deși aș fi mai prudent în a extrapola randamentele excepționale din ultimii doi ani. Consolidarea fiscală va continua să apese asupra cererii interne, în timp ce traiectoria ratelor dobânzilor și a finanțelor publice va fi esențială pentru încrederea investitorilor.
Un catalizator extrem de important pentru piața din România în 2027 este proiectul Neptun Deep, care ar urma să înceapă producția de gaze naturale în prima jumătate a anului. OMV Petrom și Romgaz, cele două companii care dezvoltă proiectul, precum și Transgaz, care face parte din lanțul valoric extins, reprezintă împreună o pondere foarte semnificativă din indicele BET. Pe măsură ce producția începe și crește treptat, companiile implicate ar trebui să înceapă tranziția de la o perioadă de ieșiri substanțiale de numerar legate de investiții către una în care proiectul generează venituri operaționale și fluxuri de numerar. Acesta ar putea deveni un motor important al câștigurilor și al randamentelor pentru acționari în următorii ani, deși impactul final va depinde de volumele de producție, de prețurile gazelor și de necesarul de investiții rămas.
Dincolo de energie, investițiile susținute din fonduri europene și dezvoltarea continuă a bazei de investitori locali din România reprezintă factori pozitivi suplimentari.
Întrebarea-cheie pentru 2027 este dacă creșterea profiturilor companiilor poate înlocui tot mai mult expansiunea evaluărilor ca principal motor al randamentelor acțiunilor. O ajustare fiscală reușită și credibilă ar putea, de asemenea, să susțină încrederea și să reducă în timp prima de risc a României.
InterCapital are acum cinci ETF-uri listate la Bursa de Valori București. Cum a evoluat activitatea companiei în România și care sunt obiectivele pentru anii următori, atât în ceea ce privește activele în administrare, cât și numărul de investitori?
Krešo Vugrinčić: România a devenit o piață din ce în ce mai importantă pentru InterCapital ETF. Am intrat pe piață în mai 2024 cu ETF-ul nostru care replică indicele BET-TRN, oferind inițial investitorilor români o altă modalitate de a accesa piața locală de acțiuni. De atunci, ne-am extins la cinci ETF-uri listate la Bursa de Valori București, care acoperă acțiuni din România, Slovenia, Croația și Polonia, precum și obligațiuni guvernamentale românești denominate în euro. Acest lucru reflectă strategia noastră mai amplă de a face accesibile oportunitățile de investiții din Europa Centrală și de Est prin intermediul burselor locale, folosind instrumente pe care investitorii le pot cumpăra și vinde prin conturile de brokeraj pe care le au deja.
În luna octombrie, InterCapital ETF administra aproximativ 210 milioane de euro prin intermediul a șase ETF-uri, din care aproximativ 10% erau deținute prin Bursa de Valori București de peste 3.000 de investitori. Ambiția noastră este să construim pe această fundație și să multiplicăm în următorii ani atât activele deținute de investitorii români, cât și numărul investitorilor care folosesc produsele noastre. Vedem un potențial considerabil de creștere pe măsură ce adoptarea ETF-urilor se extinde și ne dorim ca România să aibă o contribuție din ce în ce mai semnificativă la activitatea noastră de ansamblu.
Planurile noastre includ și dezvoltarea de noi produse de investiții care să completeze oferta existentă. Având în vedere importanța României în cadrul strategiei noastre, intenția noastră este să facem disponibile noile ETF-uri la Bursa de Valori București pe măsură ce sunt lansate, sub rezerva îndeplinirii cerințelor de listare relevante și a considerentelor de piață. Important este că ne concentrăm nu doar pe atragerea de noi investitori, ci și pe încurajarea investitorilor existenți să folosească ETF-urile ca instrumente de construire a portofoliului pe termen lung.
InterCapital a lansat recent la Bursa de Valori București un ETF care replică indicele polonez WIG30TR. De ce ați ales această piață și care sunt principalele motive pentru care investitorii români ar trebui să ia în considerare o expunere la companiile poloneze?
Krešo Vugrinčić: Polonia a fost un pas următor firesc în strategia noastră de conectare a piețelor de capital din Europa Centrală și de Est. Este a șasea economie a Uniunii Europene și una dintre economiile europene majore cu cea mai rapidă creștere. FMI estimează că PIB-ul Poloniei va crește cu aproximativ 3,4% în 2026, semnificativ peste media zonei euro.
Din perspectivă investițională, observăm câteva asemănări interesante între Polonia de astăzi și piața din România de acum câțiva ani. Băncile poloneze beneficiază de redresarea ciclului de creditare și de o profitabilitate solidă, în timp ce piața de acțiuni continuă să ofere evaluări și randamente ale dividendelor relativ atractive. În același timp, economia crește considerabil mai rapid decât majoritatea economiilor europene dezvoltate. Această combinație de creștere economică, companii profitabile, distribuții de dividende și evaluări rezonabile este deosebit de interesantă pentru investitorii în acțiuni pe termen lung. Firește, Polonia este o piață mult mai mare și mai dezvoltată, însă unele dintre motoarele investiționale fundamentale sunt comparabile.
Indicele WIG30TR oferă expunere la 30 de companii poloneze listate de top din domeniile bancar, asigurări, energie, industrie, retail și din sectoare conexe tehnologiei. Unele dintre aceste companii sunt deja familiare consumatorilor români prin branduri precum Sinsay, Reserved și Froo. Pentru investitorii români, argumentul central este diversificarea. Piața poloneză de acțiuni are o compoziție sectorială diferită și oferă acces la companii și motoare de creștere mai puțin reprezentate la Bursa de Valori București.
Prin intermediul ETF-ului nostru, investitorii pot obține expunere la aceste companii printr-o singură tranzacție pe bursa locală, fără a fi nevoie să deschidă o relație separată de brokeraj în Polonia. Desigur, acțiunile poloneze implică riscuri de piață și valutare, iar o creștere economică puternică nu se traduce automat în randamente investiționale ridicate. Vedem Polonia în primul rând ca o alocare complementară în cadrul unui portofoliu diversificat.
Piața de capital din Polonia este semnificativ mai dezvoltată decât cea din România, inclusiv în ceea ce privește lichiditatea și participarea investitorilor. Ce a făcut Polonia diferit și ce măsuri ar trebui luate pentru a ajuta Bursa de Valori București să reducă acest decalaj?
Krešo Vugrinčić: Dezvoltarea Poloniei este rezultatul mai multor factori structurali, nu al unei singure reforme anume. În primul rând, țara a beneficiat de o economie mai mare și de un univers mai larg de companii listate, inclusiv companii private importante dintr-o gamă largă de sectoare. Acest lucru le oferă investitorilor mai multe opțiuni și susține o activitate de tranzacționare mai constantă.
În al doilea rând, Polonia a dezvoltat de-a lungul mai multor decenii o bază substanțială de investitori instituționali locali, susținută de fondurile de pensii, fondurile de investiții și programele de economisire pe termen lung. Planurile de Capital ale Angajaților (PPK) au consolidat și mai mult cultura investițiilor sistematice.
În al treilea rând, și deosebit de important, Polonia a reușit să atragă pe piața sa intermediari financiari internaționali de prim rang. Băncile de investiții, brokerii și firmele de tranzacționare internaționale au devenit participanți activi la Bursa de Valori din Varșovia, facilitând accesul investitorilor instituționali străini și contribuind la lichiditatea pieței. Acest lucru a contribuit la crearea unui cerc virtuos în care o lichiditate mai bună atrage mai mulți investitori, iar participarea mai mare a investitorilor îmbunătățește și mai mult lichiditatea.
În același timp, există încă un spațiu considerabil pentru ca baza de investitori locali din Polonia să crească și să recupereze decalajul față de nivelurile de participare din piețele europene mai dezvoltate. România are deja fundații importante, în special sistemul de pensii private, baza tot mai mare de investitori de retail și mai multe companii listate mari, relevante la nivel internațional.
În opinia mea, următoarea etapă ar trebui să se concentreze pe creșterea ofertei de companii investibile, atragerea mai multor listări din sectorul privat, îmbunătățirea free float-ului și facilitarea participării investitorilor și intermediarilor internaționali. Dezvoltarea stimulentelor pentru economisirea pe termen lung, lărgirea accesului la produse de investiții și îmbunătățirea infrastructurii de piață transfrontaliere ar putea, de asemenea, să facă o diferență semnificativă. Important este că România nu trebuie să replice modelul Poloniei în toate privințele. Poate construi pe propriile puncte forte, învățând totodată din măsurile care au reușit să mobilizeze capital local și internațional în alte părți ale regiunii.
Piața de acțiuni din România a generat randamente solide în ultimii ani, însă lichiditatea și numărul companiilor listate rămân provocări. Credeți că acțiunile românești mai au potențial de creștere? Ce sectoare considerați că au cele mai bune perspective și care sunt principalele riscuri?
Krešo Vugrinčić: Cred că acțiunile românești continuă să ofere oportunități interesante pe termen lung, însă, după performanța excepțională a pieței, investitorii trebuie să fie mai selectivi în privința evaluărilor și a așteptărilor privind profiturile. O parte semnificativă a atractivității pieței din România a constat, istoric, în combinația dintre companii profitabile, distribuții atractive de dividende și evaluări relativ rezonabile.
Privind sectoarele individuale, energia rămâne deosebit de interesantă. Proiectul Neptun Deep reprezintă o evoluție importantă pentru industria energetică a României și pentru economie în ansamblu. Investițiile în rețelele de electricitate, în infrastructura energetică și în capacitățile de producție ar putea, de asemenea, să creeze oportunități. Sectorul bancar rămâne un alt pilon important al pieței, susținut de instituții consacrate și de potențialul de aprofundare financiară pe termen lung pe măsură ce economia României se dezvoltă. Totuși, băncile sunt sensibile și la ciclul economic, la ratele dobânzilor, la fiscalitate și la calitatea creditelor. La fel, perspectivele companiilor energetice depind de prețurile materiilor prime, de reglementare, de cheltuielile de capital și de implementarea cu succes a proiectelor.
Principalele riscuri includ o încetinire economică mai pronunțată, măsuri fiscale care afectează profitabilitatea companiilor și concentrarea relativ ridicată a pieței românești de acțiuni într-un număr limitat de sectoare și companii. Lichiditatea este un alt aspect de luat în calcul, în special în perioadele de stres pe piață, când piețele mai mici pot înregistra mișcări de preț amplificate.
Per ansamblu, perspectiva mea este pozitivă pe termen lung, însă randamentele viitoare vor trebui să fie susținute din ce în ce mai mult de profituri și dividende, și mai puțin de așteptările privind creșterea continuă a multiplilor de evaluare.
Industria ETF din România a crescut semnificativ în ultimii ani. Ce factori au determinat această creștere și cât potențial de dezvoltare mai are piața? Ce ar trebui făcut pentru ca investițiile în ETF-uri să devină mai populare în rândul investitorilor români?
Krešo Vugrinčić: Dezvoltarea pieței de ETF-uri din România a fost foarte încurajatoare. În ultimii câțiva ani, am asistat la o creștere substanțială a activelor, a participării investitorilor și a numărului de produse de investiții disponibile la Bursa de Valori București. Mai mulți factori au contribuit la această evoluție: participarea tot mai mare a investitorilor de retail, accesul mai facil la servicii de brokeraj, o conștientizare mai mare a investițiilor pasive și o selecție tot mai largă de ETF-uri listate local.
Cred că piața se află încă într-un stadiu relativ incipient de dezvoltare. Adoptarea ETF-urilor are un potențial semnificativ pe măsură ce tot mai mulți români trec de la produsele tradiționale de economisire la portofolii de investiții diversificate, pe termen lung. Totuși, dezvoltarea viitoare nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe performanța puternică a pieței locale de acțiuni. Investitorii au nevoie și de acces la diferite zone geografice, clase de active și strategii de investiții.
Educația financiară va rămâne esențială, în special în ceea ce privește beneficiile investițiilor regulate, diversificarea, gestionarea riscurilor și orizonturile lungi de investiție. La fel de importantă este distribuția. ETF-urile trebuie să fie accesibile prin platformele și brokerii pe care investitorii îi folosesc deja, cu costuri de tranzacționare competitive și o lichiditate adecvată pe piața secundară. În cele din urmă, obiectivul ar trebui să fie ca investiția în ETF-uri să devină o componentă normală a economiilor pe termen lung ale gospodăriilor, și nu o activitate determinată în principal de perioadele de performanță excepțională a pieței.
Pe măsură ce investitorii obțin acces la un număr tot mai mare de piețe și instrumente financiare, cum ar trebui să își construiască un portofoliu diversificat? Ce rol pot avea piețele din Europa Centrală și de Est într-un portofoliu care include deja acțiuni românești și internaționale?
Krešo Vugrinčić: Un portofoliu bine diversificat ar trebui să pornească de la obiectivele investitorului, orizontul de investiție și toleranța la risc, și nu de la o anumită piață sau un anumit produs. Pentru majoritatea investitorilor pe termen lung, o expunere largă la acțiuni la nivel global poate oferi o bază utilă. Aceasta poate fi completată cu investiții regionale, obligațiuni și alte instrumente, în funcție de circumstanțele individuale.
Cred că Europa Centrală și de Est merită o atenție tot mai mare în cadrul portofoliilor de investiții internaționale. Multe economii din regiune cresc în prezent mai rapid decât media europeană, în timp ce mai multe dintre piețele lor de acțiuni continuă să se tranzacționeze cu discount de evaluare față de piețele mai dezvoltate. Această combinație dintre un potențial de creștere economică peste medie și evaluări relativ moderate poate crea oportunități atractive pentru investitorii pe termen lung.
Există și un argument structural mai amplu. Economiile din Europa Centrală și de Est continuă să conveargă către nivelurile de venit din Europa de Vest. Pe măsură ce averea gospodăriilor crește, piețele financiare se dezvoltă și participarea pe piețele de capital se extinde, ne putem aștepta în mod rezonabil ca piețele de investiții din regiune să crească atât ca dimensiune, cât și ca importanță.
România, Polonia, Slovenia și Croația au structuri economice, compoziții sectoriale și caracteristici corporative diferite. Combinarea expunerii la mai multe dintre aceste piețe poate lărgi setul de oportunități al unui investitor dincolo de ceea ce este disponibil pe orice bursă locală luată separat. Există și avantajul de a investi în companii și economii pe care investitorii le pot înțelege prin activitățile comerciale de zi cu zi.
Totuși, este important să recunoaștem că diversificarea geografică în cadrul Europei Centrale și de Est nu este un substitut complet pentru diversificarea globală. Economiile regionale rămân expuse unor riscuri economice și geopolitice comune, în timp ce piețele individuale pot avea concentrări sectoriale semnificative. Cheia este combinarea judicioasă a acestor expuneri. În opinia noastră, Europa Centrală și de Est ar trebui considerată din ce în ce mai mult o regiune de investiții relevantă în sine, și nu doar o colecție de piețe individuale mici.
Care sunt principalele riscuri pe care le anticipați pentru piețele financiare în 2027?
Krešo Vugrinčić: Aș evidenția trei mari categorii de riscuri. Prima ține de inflație, ratele dobânzilor și finanțele publice. Multe guverne continuă să funcționeze cu deficite fiscale substanțiale, iar costurile de finanțare mai ridicate ar putea crea provocări atât pentru emitenții suverani, cât și pentru companii. Pentru România, credibilitatea și implementarea consolidării fiscale vor fi deosebit de importante.
A doua este incertitudinea geopolitică. Conflictele, restricțiile comerciale și perturbările de pe piețele energetice sau din lanțurile globale de aprovizionare ar putea afecta inflația, creșterea economică și încrederea investitorilor.
A treia ține de evaluări și de așteptările privind profiturile. După performanța puternică de pe mai multe piețe de acțiuni, investitorii depind din ce în ce mai mult de creșterea continuă a profiturilor pentru a justifica evaluările actuale. Orice dezamăgire ar putea duce la volatilitate, în special în zonele în care așteptările sunt deja ridicate.
Pentru piețele mai mici, inclusiv cele din Europa Centrală și de Est, fluxurile investitorilor internaționali și lichiditatea pieței pot amplifica mișcările în perioadele de stres. Cu toate acestea, riscurile de piață ar trebui înțelese în contextul investițiilor pe termen lung. Investitorii nu pot anticipa în mod fiabil fiecare corecție a pieței, dar pot construi portofolii mai bine pregătite să le facă față, prin diversificare, o expunere adecvată la risc și disciplină investițională.
Ce schimbări considerați necesare pentru dezvoltarea pieței de capital din România și pentru atragerea unor intrări mai mari de capital, inclusiv din partea investitorilor internaționali?
Krešo Vugrinčić: Cred că România a făcut progrese considerabile, însă dezvoltarea în continuare necesită o abordare coordonată în mai multe domenii. Prima prioritate este creșterea numărului și a diversității companiilor listate. Investitorii internaționali au nevoie de un univers suficient de larg de companii investibile, de un free float adecvat și de posibilitatea de a plasa sume semnificative de capital fără a afecta în mod semnificativ prețurile de piață.
A doua este consolidarea investițiilor locale pe termen lung. Economiile pentru pensie, fondurile de investiții și conturile individuale de investiții pot oferi o bază de investitori mai stabilă și pot contribui la reducerea dependenței de fluxurile de capital străin.
A treia este îmbunătățirea accesibilității și a infrastructurii pieței. Din experiența noastră ca emitent de ETF-uri care operează pe mai multe piețe europene, aspecte practice precum custodia, decontarea, conectivitatea transfrontalieră și mecanismele de market making pot influența semnificativ capacitatea intermediarilor internaționali de a participa eficient.
Progresul continuu către o recunoaștere mai largă în indicii internaționali ar susține, de asemenea, vizibilitatea pieței din România în rândul investitorilor instituționali.
În sfârșit, predictibilitatea contează. Un cadru de reglementare și fiscal stabil, o guvernanță corporativă solidă și o comunicare transparentă din partea emitenților sunt esențiale pentru construirea încrederii investitorilor pe termen lung.
Obiectivul nu ar trebui să fie pur și simplu creșterea volumelor de tranzacționare, ci dezvoltarea unui ecosistem în care companiile să poată atrage capital în mod eficient, iar investitorii, locali și internaționali, să poată participa în condiții competitive.
Care sunt planurile de dezvoltare ale InterCapital în România și în regiune?
Krešo Vugrinčić: Ambiția noastră pe termen lung este să transformăm InterCapital într-un furnizor european important de ETF-uri, cu o bază solidă în Europa Centrală și de Est. Am demonstrat deja că există cerere pentru produse de investiții care conectează piețele de capital regionale. Astăzi administrăm șase ETF-uri, dintre care cinci sunt listate la Bursa de Valori București, iar produsele noastre sunt disponibile și prin intermediul burselor din Croația și Slovenia.
România rămâne o prioritate strategică. Intenționăm să ne aprofundăm cooperarea cu intermediarii locali, să extindem inițiativele de educație a investitorilor și să creștem gradul de conștientizare a oportunităților de investiții disponibile prin ETF-urile noastre.
La nivel regional, obiectivul nostru este să continuăm extinderea gamei de produse și a prezenței pe piață, făcând totodată oportunitățile de investiții din regiune tot mai accesibile atât investitorilor locali, cât și celor internaționali. O parte importantă a acestei strategii este îmbunătățirea conectivității piețelor de capital din Europa Centrală și de Est. Ne dorim să contribuim la conectarea acestor piețe nu doar între ele, ci și cu centrele financiare mai dezvoltate din Europa de Vest. Aceasta include explorarea unor listări pe burse suplimentare, îmbunătățirea accesului transfrontalier la piețe și colaborarea cu participanții relevanți de pe piață pentru a depăși unele dintre barierele de infrastructură și operaționale care încă limitează distribuția și tranzacționarea eficientă a produselor de investiții regionale.
Credem că există un potențial considerabil neexploatat în acest proces. Multe companii din Europa Centrală și de Est oferă oportunități de investiții interesante, însă accesibilitatea lor pentru investitorii internaționali rămâne limitată comparativ cu companiile listate pe bursele europene mai mari. Făcând piețele regionale mai accesibile prin intermediul ETF-urilor, putem contribui la canalizarea capitalului de investiții peste granițe, la susținerea lichidității pe piața secundară și la dezvoltarea mai amplă a piețelor de capital din regiune. În cele din urmă, viziunea noastră este ca InterCapital ETF să devină o punte între piețele de capital din Europa Centrală și de Est și comunitatea investițională europeană în sens larg.
***
| Știri BVB