Update articol:
Forumul Gazele verzi – pilon strategic al tranziției energetice a României

Lucian Rusu, senator: Moldova nu trebuie să rămână doar o zonă de consum sau de tranzit; biometanul poate transforma agricultura într-o sursă de energie, venituri și investiții

Lucian Rusu, senator: Moldova nu trebuie să rămână doar o zonă de consum sau de tranzit; biometanul poate transforma agricultura într-o sursă de energie, venituri și investiții
 - poza 1

Regiunea Moldovei trebuie să valorifice oportunitățile oferite de dezvoltarea gazelor verzi pentru a atrage investiții în industrie, agricultură și cercetare și pentru a crea noi locuri de muncă, a declarat senatorul Lucian Rusu, membru al Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale și președinte al Comisiei pentru afaceri europene din Senat, în cadrul Forumului „Gazele verzi – pilon strategic al tranziției energetice a României”, organizat de Delgaz Grid în parteneriat cu Financial Intelligence, la Palatul Parlamentului. Potrivit acestuia, biometanul reprezintă una dintre marile oportunități ale României, însă dezvoltarea pieței necesită investiții în capacități de producție, infrastructură, finanțare și contracte comerciale care să asigure valorificarea energiei produse.

„Ca senator de Iași, vă pot spune că pentru noi și întreaga regiune de nord-est, această discuție privind gazele verzi are și o dimensiune concretă de dezvoltare. Moldova nu trebuie să rămână doar o zonă de consum sau de tranzit. Trebuie să devină o regiune în care investițiile energetice susțin industria, cercetarea, agricultura și crearea de noi locuri de muncă”, a declarat Lucian Rusu.

Senatorul a subliniat că dezvoltarea biometanului poate contribui la valorificarea resurselor agricole și la diversificarea veniturilor fermierilor și comunităților locale.

„Biometanul poate transforma o resursă a agriculturii într-o resursă energetică. De aceea, cred că trebuie să privim biometanul ca pe una dintre marile oportunități pe care România le are în acest domeniu.

Resturile agricole, dejecțiile zootehnice și deșeurile organice pot deveni materie primă pentru producerea de energie. Ceea ce astăzi poate fi un cost pentru fermieri și comunități poate deveni o sursă de venit și investiții”, a explicat acesta.

România trebuie să valorifice inițiativele europene pentru dezvoltarea pieței biometanului

Lucian Rusu a evidențiat inițiativele Comisiei Europene pentru apropierea producătorilor de biometan de potențialii cumpărători, considerând că România trebuie să profite de aceste oportunități pentru a dezvolta proiecte competitive.

„Un semnal important vine și de la nivel european: Comisia Europeană a lansat în noiembrie prima rundă a mecanismului de conectare a producătorilor și cumpărătorilor de biometan. Este un pas important pentru apropierea cererii de ofertă și pentru facilitarea unor viitoare acorduri comerciale. România trebuie să fie prezentă pe această piață și să folosească această deschidere pentru a pregăti proiecte competitive, inclusiv în regiunile cu profil agricol.”

Senatorul a atras atenția că existența resurselor și a cadrului legislativ nu este suficientă pentru dezvoltarea unei piețe funcționale.

„Dar trebuie să facem diferența între potențial și realitate. Nu ajunge să avem resurse și o lege. Trebuie să construim o piață. Avem nevoie de instalații, finanțare, racordare la rețele și contracte prin care producătorii să știe că își pot valorifica investiția.”

Totodată, acesta a subliniat necesitatea utilizării responsabile a resurselor agricole.

„Biomasa reprezintă o importantă oportunitate de dezvoltare economică locală, mai ales pentru regiuni precum Moldova. Cu o condiție: să folosim responsabil resursele disponibile și să nu punem producția de energie în competiție cu producția de hrană.”

Referindu-se la hidrogenul regenerabil, Lucian Rusu a subliniat că acesta și biometanul reprezintă soluții distincte, cu roluri complementare în tranziția energetică.

„În același timp, nu trebuie să confundăm biometanul cu hidrogenul. Sunt două soluții diferite, cu roluri complementare.

Hidrogenul regenerabil poate avea un rol important mai ales în industriile greu de electrificat. România are deja o Strategie Națională a Hidrogenului, iar ANRE a aprobat, în august 2026, Codul pentru hidrogen. Sunt pași importanți, însă nu suficienți.”

Senatorul a făcut referire și la concluziile unui raport publicat în noiembrie de Agenția Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), care indică faptul că dezvoltarea pieței europene a hidrogenului rămâne sub nivelul ambițiilor asumate.

„După cum o arată raportul ACER publicat chiar în această lună, dezvoltarea pieței europene a hidrogenului este încă sub ambițiile asumate, iar una dintre principalele probleme este lipsa unei cereri industriale suficient de solide.

Concluzia este simplă: nu ajunge să producem hidrogen. Trebuie să investim în capacități mari de producție competitive și, în același timp, trebuie să știm cine va utiliza hidrogenul, în ce procese industriale, cu ce preț și dacă există o cerere suficient de stabilă pentru a susține investițiile.”

Cadrul Financiar Multianual 2028–2034, o oportunitate pentru investițiile energetice din România

În calitate de președinte al Comisiei pentru afaceri europene din Senat, Lucian Rusu a subliniat importanța negocierilor privind viitorul buget al Uniunii Europene pentru finanțarea infrastructurii energetice și a proiectelor industriale.

„Ca președinte al Comisiei pentru afaceri europene din Senat, consider că trebuie să legăm aceste obiective și de viitorul buget european. Negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual 2028–2034 sunt o ocazie pentru România să susțină investiții în infrastructură energetică, inovare și competitivitate industrială.

Dar, atenție, nu este suficient să negociem fonduri. Trebuie să avem și proiecte mature, care să creeze valoare și locuri de muncă aici, în România.”

Senatorul a arătat că provocările legate de dezvoltarea gazelor verzi sunt comune mai multor state europene și necesită soluții coordonate.

„România nu trebuie să fie doar o piață pentru tehnologiile tranziției energetice”

În încheiere, Lucian Rusu a susținut că gazele verzi trebuie privite nu doar din perspectiva decarbonizării, ci și ca instrumente pentru dezvoltarea economică și consolidarea securității energetice.

„În concluzie, cred că trebuie să schimbăm perspectiva: gazele verzi nu sunt doar o componentă a tranziției energetice. Ele pot deveni o punte între securitatea energetică, agricultură, industrie și dezvoltarea comunităților locale.

România are resurse, are potențial și începe să aibă cadrul legislativ necesar. Dar România nu trebuie să fie doar o piață pentru tehnologiile tranziției energetice. Trebuie să devină și un producător de soluții, de energie și de valoare economică.

Acesta este obiectivul pe care ar trebui să îl urmărim.”

BVB | Știri BVB
GRUPUL INDUSTRIAL ELECTROCONTACT S.A. (ECT) (17/11/2026)

Tranzactii management - art. 19 Reg. (UE) 596/2014

S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. (TGN) (17/11/2026)

Disponibilitate raport Trim. III 2026 si organizare teleconferinta

SOCIETATEA ENERGETICA ELECTRICA S.A. (EL) (17/11/2026)

Disponibilitate vot on-line pentru AGEA din 10 decembrie 2026

SOCIETATEA ENERGETICA ELECTRICA S.A. (EL30E) (17/11/2026)

Disponibilitate vot on-line pentru AGEA din 10 decembrie 2026