Alte state vor trebui să acopere deficitul de finanțare al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), în condițiile în care Washingtonul își reduce implicarea, potrivit lui Phil Hogan, fost comisar al Uniunii Europene, care candidează în prezent pentru conducerea celei mai mari agenții pentru alimentație din lume, scrie CNBC.
„Este important să continuăm să sprijinim financiar [agenția]… pe măsură ce Statele Unite se retrag din unele dintre aceste programe, celelalte țări membre ale FAO vor trebui să intervină pentru a se asigura că toate activitățile legate de bolile animalelor și de siguranța alimentară sunt menținute”, a declarat Hogan pentru CNBC, într-un interviu exclusiv acordat miercuri, la Singapore.
Administrația Trump a redus drastic ajutorul extern al SUA prin desființarea Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), care a fost cel mai mare donator umanitar din lume.
Hogan, fost comisar european pentru agricultură și comerț din partea Irlandei, este în prezent principalul candidat pentru funcția de director general al agenției cu sediul la Roma, care supraveghează regulile globale privind securitatea alimentară și lansează avertismente în legătură cu riscul unor foamete iminente. El efectuează un turneu de câteva săptămâni în Asia pentru întâlniri cu liderii regionali, înaintea votului statelor membre din vara viitoare, când mandatul actualului director general, Qu Dongyu, expiră în iulie.
Agențiile ONU și aproape toate organizațiile neguvernamentale implicate în răspunsul umanitar internațional, precum și organizațiile de cercetare se confruntă cu dificultăți de finanțare, în condițiile în care donatorii — în special, dar nu exclusiv, Statele Unite — și-au redus semnificativ ajutorul extern, a declarat Chris Barrett, economist specializat în agricultură și dezvoltare la Universitatea Cornell.
Deficitul de finanțare înseamnă „mai puțină monitorizare și supraveghere pentru avertizarea timpurie asupra problemelor care se profilează” și limitează capacitatea lumii de a atenua impactul asupra familiilor sărace confruntate brusc cu prețuri mai mari la alimente, a explicat Barrett.
În cele din urmă, acest lucru conduce la agravarea problemelor legate de foamete și la tulburări sociopolitice, pe măsură ce populațiile devin tot mai nemulțumite de guvernele care nu le pot proteja securitatea alimentară, a avertizat acesta.
Peste un sfert din populația lumii s-a confruntat cu insecuritate alimentară moderată sau severă în 2025, iar peste 266 de milioane de persoane se confruntă cu foamete acută în acest an, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății și Programului Alimentar Mondial al ONU.
Se profilează „dezastre” alimentare
Conflictul din jurul Strâmtorii Ormuz și războiul din Ucraina „contribuie la potențiale dezastre în 2027 în multe părți ale lumii”, a declarat Hogan, adăugând că fenomenul El Niño ar amplifica riscurile.
Războiul din Orientul Mijlociu și criza care a urmat în Strâmtoarea Hormuz, de importanță strategică, au alimentat temerile privind o catastrofă agroalimentară globală, în condițiile în care fluxurile de îngrășăminte și exporturile de energie au ajuns, în esență, să fie blocate.
FAO a avertizat că țările sărace sunt cele mai expuse, deoarece întârzierile în aprovizionarea cu materii prime ar putea conduce la scăderea producției, creșterea inflației și încetinirea economiei mondiale.
Războiul prelungit din Ucraina a perturbat, de asemenea, comerțul mondial cu grâu prin Marea Neagră, amplificând efectele economice și afectând securitatea alimentară în țările vulnerabile. Prognozele privind un fenomen El Niño puternic ar putea pune o presiune suplimentară asupra securității alimentare mondiale.
„Intrăm în această situație aproape orbi și cu o mână legată la spate, în ceea ce privește capacitatea globală de a anticipa și de a răspunde crizelor alimentare majore.” — Chris Newton, analist pentru securitate alimentară, International Crisis Group
Orice plan de reformă a FAO va trebui să țină cont de un buget mai restrâns, a afirmat Hogan.
„Trebuie să fim conștienți de faptul că avem mai puțini bani.”
În primele sale 100 de zile, Hogan spune că s-ar concentra pe mutarea personalului de la sediul central către birourile din așa-numitele „puncte fierbinți ale foametei”, caracterizate prin penurii alimentare severe.
Candidatul a subliniat, de asemenea, necesitatea eficienței costurilor și a colaborării cu alte agenții ONU pentru îndeplinirea mandatului organizației de a asigura accesul regulat la alimente suficiente și de calitate și de a combate foametea și malnutriția.
Hogan: FAO a fost prea puțin implicată în Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră
Hogan a susținut că FAO a fost prea puțin prezentă în cadrul Inițiativei privind cerealele din Marea Neagră — acordul, în prezent suspendat, dintre Rusia, Ucraina, Turcia și ONU, destinat facilitării exporturilor de alimente și îngrășăminte din Ucraina, după ce atacurile Rusiei începând din 2022 au blocat în mare parte traficul navelor prin porturile ucrainene de la Marea Neagră, prin care treceau anterior aproximativ 90% din exporturile agricole ale Ucrainei.
„Poate că FAO a rămas puțin în urmă, nereușind să ridice această problemă la nivelul necesar și să se implice mai direct în găsirea unor soluții pentru securitatea alimentară în cadrul familiei Națiunilor Unite”, a spus Hogan.
ONU a jucat un rol-cheie în acordul privind Marea Neagră, însă FAO „nu a fost la masa negocierilor”, a adăugat el.
„Capacitatea globală de a anticipa și răspunde crizelor alimentare” este afectată
Șocurile climatice, conflictele geopolitice și criza globală a combustibililor, la care se adaugă creșterea puternică a dobânzilor și reducerea finanțărilor acordate de donatori, lasă lumea într-o poziție slabă pentru a răspunde unor noi crize, a declarat Chris Newton, analist pentru securitate alimentară la International Crisis Group.
„Intrăm în această situație aproape orbi și cu o mână legată la spate, în ceea ce privește capacitatea globală de a anticipa și de a răspunde crizelor alimentare majore”, a spus Newton.
Unii experți sunt însă mai puțin alarmați.
Chiar și în cazul unui El Niño „excepțional de puternic”, „în prezent suntem încă departe de condițiile necesare pentru declanșarea unei crize alimentare globale”, a declarat Ian Mitchell, senior policy fellow la Center for Global Development.
Stocurile mondiale de cereale rămân solide în raport cu nivelurile istorice, iar piețele futures nu semnalează, deocamdată, o criză a ofertei, a precizat acesta.
| Știri BVB