În ultimii ani, industria mare românească este un mare contributor în economie, atât din punct de vedere impozite și taxe, cât și din punct de vedere al angajamentelor pe orizontală, a spus Marian NĂSTASE Președinte Asociația Marilor Consumatori Industriali de Energie (ABIEC), la dezbaterea “Marea Industrie, contributor important la PIB-ul României”, organizată de Financial Intelligence, în parteneriat cu ABIEC. De asemenea, industria mare românească este un mare generator de valoare adăugată, a adăugat el.

Marian Năstase a subliniat: “Energia și gazul sunt materii prime. Câtă vreme sunt, pur și simplu, tranzacționate pe piața europeană ca materii prime, România nu se va deosebi cu nimic de o țară africană care comercializează materii prime. Scopul este să convertim aceste materii prime în produse cu valoare adăugată mare și foarte mare. Asta înseamnă că energia si gazul trebuie să ajungă și la consumatorii industriali mari, care produc produse cu valoare adăugată.

În al doilea rând, este foarte important să nu stricăm ce merge. Este adevărat că, în momentul de față, sunt foarte multe resurse pentru îmbunătățirea eficienței energetice a sectoarelor industriale, ceea ce este un lucru bun, însă nu există niciun sistem de bonificare, niciun sistem de recunoaștere materializat sub o formă sau alta pentru întreprinderile mari care deja și-au atins țintele de eficiență energetică.

Mai mult decât atât, nu avem un cadru administrativ, un cadru legal clar ca să putem beneficia de prevederile europene care spun că putem să oferim certificate de origine pentru produsele noastre care sunt produse verzi. Avem companii în asociație în care produc deja produse verzi, cu caracteristici verzi în conformitate cu normativele europene, însă în România, legislația de certificat de origine nu este încă implementată”.

Referitor la planurile de sprijin pentru industrie, în vederea decarbonării, Marian Năstase a punctat: “Sunt foarte multe planuri pentru viitor și bineînțeles că sunt noi provocări pe care noi, ca industriași, vrem și suntem gata să ni le asumăm, însă încă ne resimțim după șocul energetic de anul trecut.

Într-adevăr, au fost 2,4 miliarde de RON alocate pentru compensarea emisiilor indirecte, dar nu au de a face cu criza energetică deloc. Impactul șocului crizei energetice de anul trecut, din păcate, a fost tratat foarte puțin.

Dacă ne uităm la celelalte țări, marea majoritate au pus focusul pe sprijinirea marii industrii, care este, practic,  și un puternic agregator al industriei mici și mijlocii. Trebuie să fim cu toții conștienți că o companie mare din România are sute, poate chiar mii de furnizori locali de tip IMM. Nu vrem să ajungem să experimentăm o situație în care o companie foarte mare se prăbușește, ca să vedem atunci impactul pe orizontală. Nu ne dorim să ajungem acolo. Până la urmă, politicile și legile sunt făcute de oameni pentru oameni, nu sunt legi ale fizicii care să nu fie schimbate, ele trebuie schimbate în funcție de nevoia de a avea o creștere a bunăstării la nivelul economiei românești și implicit a cetățenilor români”.

Marian Năstase a precizat că au existat situații de legi care nu au fost aplicabile, domnia sa dând exemplu articolul 5 din Ordonanța 27, privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei. Modificările introduse, în Parlament, la acest articol 5 care stipulează cui se aplică ordonanța, au făcut ca aceasta să nu mai fie aplicabilă niciunui tip de consumatori.

Domnia sa a mai apreciat că, la nivel european, poziția României ar trebui să fie pentru menținerea cadrului temporar de sprijin pentru Ucraina și criză.

În opinia sa, angajamentele pe termen lung, trebuie să pornească de la cifre concrete: “Vorbim de un nou contract social, de o valoare socială a decarbonării, de elemente care nu produc neapărat multiplicatori economici, ni le asumăm”.

Marian Năstase a mai spus că, pentru a stabili niște politici predictibile, implementabile, realizabile pe termen lung, sunt necesare discuții și o înțelegere foarte clară și a poziției industriei românești, cu studii de impact: “Sunt necesare date,  pentru a avea o transparență și o vizibilitate foarte clară, pentru a nu risipi resurse. Banii europeni sunt banii noștri, sunt banii dumneavoastră, banii mei, banii companiilor până la urmă și trebuie să avem grijă să nu îi risipim.”