Update articol:
INTERVIU ÎN EXCLUSIVITATE

Marius Carașol, Transelectrica: Nerealizarea la timp a lucrărilor de investiții și a celor de mentenanță duc la destabilizarea financiară și operațională a companiei

Marius-Dănuț CARAȘOL, președintele Directoratului CNTEE Transelectrica
*”Inelul de 400 kV al României este realizat în proporție de circa 64%”
*”Avem 28 de proiecte majore de investiții aflate în execuție”
*”Intrarea OPCOM în acționariatul contrapărții centrale cu circa 3 milioane de euro este o acțiune oportună pentru Transelectrica” 

Nerealizarea la timp a lucrărilor de investiții și a celor de mentenanță nu au un impact imediat în comportamentul Transelectrica, dar se produc efecte pe termen lung care duc la destabilizarea financiară și operațională a Companiei, ne-a spus Marius Carașol, CEO-ul Transelectrica, într-un interviu în exclusivitate, care, de altfel, este și primul pe care l-a acordat în această funcție. Domnia sa a precizat: Aceste efecte s-au resimțit în ultimii 2 ani ai perioadei de reglementare și aceasta este o problemă cu care ne confruntăm”.

La această dată, compania are 28 de proiecte majore de investiții aflate în execuție, concentrate pe 4 arii principale, iar inelul de 400 kV al României este realizat în proporție de circa 64%, după cum ne-a mai spus CEO-ul Transelectrica: Realizarea acestuia va spori siguranța în funcționare a SEN, pe lângă îndeplinirea obligațiilor asumate la nivelul UE.”

Totodată, domnul Carașol apreciază că intrarea OPCOM în acționariatul contrapărții centrale (n.n. proiect al BVB, in vederea implementării pieței derivatelor) cu circa 3 milioane de euro este o acțiune oportună pentru Transelectrica, întrucât această măsură va duce la creșterea pieței de energie.

….

 Cum v-a afectat OUG 114 cu modificarile sale?

Marius Carașol: Activitatea Transelectrica, în calitatea noastră de operator de transport și de sistem, nu este afectată în mod direct și semnificativ de prevederile OUG 114/2018. Transportul energiei electrice în condiții de siguranță, măsurarea energiei electrice, echilibrarea internă producție-consum, gestionarea interconexiunilor cu statele vecine se vor desfășura în continuare în parametri tehnici specifici care nu sunt afectați de prevederile OUG. Per ansamblu, activitatea Transelectrica pe piața de energie ca operator de transport și de sistem nu va avea de suferit de pe urma OUG 114/2018.

 Ați declarat că, la sfârșitul anului, Transelectrica va fi o companie mai puternică, mai eficientă și mai suplă, adaptată condițiilor specifice de business. Cum? (suplă înseamnă și restructurări?)

Marius Carașol: Anul acesta, 2019, este pentru Transelectrica un an cu multe provocări. În primul rând, este finalul perioadei precedente de reglementare – 2013-2019. În special prima parte a acestei perioade de reglementare a fost caracterizată de o abordare de management și o strategie financiară concentrate pe obținerea profiturilor-record. La sfârșitul perioadei de reglementare, aceste profituri foarte mari trebuie compensate. Profitul se poate obține fie făcând investiții și astfel se obține acel profit reglementat, fie nefăcând investițiile și atunci se obțin rezultate anormale pentru o companie strategică și care produc efecte negative pe termen lung.

Nerealizarea la timp lucrărilor de investiții și a celor de mentenanță nu au un impact imediat în comportamentul Companiei, dar se produc efecte pe termen lung care duc la destabilizarea financiară și operațională a Companiei. Aceste efecte s-au resimțit în ultimii 2 ani ai perioadei de reglementare și aceasta este o problemă cu care ne confruntăm.

Revenind la problemele care vin din trecut, ce vreau să spun este că în prima parte a perioadei de reglementare investițiile au fost realizate la un nivel suboptimal, iar profitabilitatea a fost peste un nivel normal, ceea ce a produs efecte-bumerang în comportamentul Companiei în ultima parte a perioadei de reglementare.

Partea tehnică a Companiei a fost ignorată în ceea ce privește dezvoltarea, investițiile și mai ales resursa umană. S-a ignorat de fapt obiectul de activitate al Companiei şi s-a creat un colos organizațional greoi şi ineficient, în detrimentul dezvoltării permanente a sectorului tehnic, care de fapt este motorul. În acest sens, putem spune că da!, avem nevoie de o companie mai suplă, adaptată propriilor nevoi reale, adaptată misiunii sale de societate strategică la nivel național, aceea de a asigura siguranța în funcționare a sistemului electroenergetic național.

Avem în vedere o reașezare organizațională, pe principiile funcționalității instituționale și cu accent pe profesionalizarea zonei tehnice. Am derulat în luna martie un program de plecări voluntare, ca o primă măsură de eficientizare a activității. Am avut 49 de angajați care au ales să plece cu acele plăți compensatorii, în funcție de vechime. Ne dorim să implementăm indicatorii de performanță pentru angajații Companiei, astfel încât să încurajăm performanța și eficiența.

Aș vrea să subliniez faptul că parcursul Companiei începe să intre pe un făgaș normal, iar acest lucru se vede din rezultatele financiare pozitive obținute în trimestrul I. În condițiile unor costuri ridicate de CPT (n.n. consum propriu tehnologic), am reușit să obținem un profit brut de aproape 40 de milioane de lei, să ne îndeplinim programul de mentenanță 119% și programul de investiții 95%.

Ce investiții vă propuneți să accelerați după aprobarea legii speciale pentru marile lucrări de infrastructură energetică?

Marius Carașol: Înainte de a vă răspunde punctual la această întrebare, aș vrea să vă prezint un context mai larg, care demonstrează de fapt cât de bine venită este această lege în derularea investițiilor noastre.

Una dintre cele mai mari ”piedici” în realizare investițiilor de infrastructură energetică mare, dintre cele derulate de Transelectrica, este legată de exproprieri și de scoaterile din fondul forestier. Această lege, Legea 120/2019, tocmai asta face: netezește parcursul greoi de până acum al acestor etape fundamentale pentru o investiție.

Această lege de fapt instituie un cadru legal necesar implementării proiectelor de importanță națională pentru rețeaua electrică de interes național și strategic, precum și al implementării prevederilor Regulamentului UE privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene. Acest regulament se aplică direct în statele membre și urmărește accelerarea renovării infrastructurilor energetice existente și construirea unora noi, în vederea finalizării pieței interne a energiei, respectiv implementarea coridoarelor geografice prioritare de infrastructură energetică identificate în domeniile energiei electrice, gazelor și petrolului.

În scopul eficientizării acțiunii de implementare a Proiectelor de Interes Comun, acest Regulament prevede că statele membre pot simplifica procedurile de autorizare, pentru a reduce semnificativ durata realizării acestora. Astfel, prin Legea nr. 120/2019 privind unele măsuri necesare pentru realizarea lucrărilor și implementarea proiectelor de importanță națională privind rețeaua electrică de transport, recent promulgată de Președintele României sunt instituite o serie de prevederi care să permită urgentarea realizării acestor proiecte.

Și acum să revin la întrebarea dumneavoastră punctuală. Legea 120/2019  are impact pozitiv asupra ritmului de implementare a proiectelor de investiții derulate de noi sau pe care urmează să le demarăm. Primii beneficiari ai acestei legi sunt câteva proiecte esențiale: Linia electrică aeriană Gutinaș-Smârdan – Proiect de Interes Comun pentru care vom primi o finanțare de aproximativ 31 de milioane de euro prin POIM; Linia electrică aeriană Cernavodă-Stâlpu – tot Proiect de Interes Comun pentru care avem de anul trecut o finanțare de 27 de milioane de euro prin Mecanismul de Interconectare a Europei; Linia electrică aeriană Porțile de Fier – Anina Reșița – parte din Axul Banat (etapa I) de închidere a Inelului de 400 kV pe zona de vest; trecerea la tensiunea de 400 kV a Liniei Electrice Aeriene 220 kV Reșița – Timișoara – Săcălaz – Arad, adică Axul Banat (etapa II). De asemenea, linia electrică aeriană 400 kV Gădălin – Suceava, pentru care avem deja acordul de mediu, va fi un proiect beneficiar al acestei legi. Gădălin-Suceava este o linie foarte importantă atât pentru închiderea inelului de 400 kV pe zona de nord, cât și pentru realizarea interconexiunii cu Republica Moldova.

În concluzie, această lege, simplifică procesul de obținere a avizelor necesare începerii construcției, de la exproprieri până la avizele de construcție, lucru care va putea permite Transelectrica să se mențină în graficul de execuție aprobat și altfel să respecte termenii finanțării. În acest sens, este important de subliniat faptul că această lege ne ajută să ne încadrăm în termenele impuse în cadrul proiectelor cu finanțare europeană pe care le-am menționat mai devreme, dar și pe care le vom accesa pe viitor.

Ați anunțat realizarea în proporție de 95% a planului de investiții pentru trimestrul I din 2019. Concret, ce investiții ați derulat?

Marius Carașol: În această perioadă, ne-am concentrat eforturile pe acțiunile de eficientizare a Companiei, dar și pe monitorizarea extrem de atentă a tuturor lucrărilor de investiții, ne-am implicat activ în toate proiectele de investiții pe care le avem în diferite etape: fie în derulare, fie în achiziție, autorizări sau avizări. Am urmărit din scurt toate procesele și am intervenit acolo unde au existat blocaje, iar acesta este deja pentru noi, managementul Companiei, un mod de lucru.

La această dată avem 28 de proiecte majore de investiții aflate în execuție, concentrate pe 4 arii principale: retehnologizări de stații, siguranța alimentării consumatorilor, integrarea producției din Dobrogea și Moldova și creșterea capacității de interconexiune. În anul 2019, am mai semnat încă 6 contracte noi de execuție și avem în diferite etape ale procedurilor de achiziție alte 11 proiecte de investiții. De asemenea, avem alte 6 proiecte majore la care lucrăm pentru documentația necesară lansării procedurii de achiziție. În afară de aceste proiecte, mai avem un număr de 3 investiții majore aflate în proiectare, respectiv obținere de avize, acorduri, autorizații.

Noi am avut intervenții pentru urgentare, care au constat în identificarea unor soluții optime menite să scoată proiectele din diferite blocaje, pentru majoritatea investițiilor. Am avut un dialog continuu cu executanții, am monitorizat îndeaproape stadiile lucrărilor și am dispus măsurile necesare pentru recuperarea întârzierilor – acolo unde a fost cazul – sau pentru prevenirea situațiilor în care s-ar fi putut acumula întârzieri.

Ce investiții sunt prioritare pentru acest an?

Marius Carașol: Aș putea spune că toate investițiile sunt prioritare. Ca obiective generale, prioritățile noastre investiționale sunt închiderea inelul de 400 kV al României, retehnologizările și modernizările de stații. Aproape jumătate din parcul nostru de instalații a fost retehnologizat, pentru cealaltă jumătate avem lucrări în derulare, proceduri de achiziție în derulare sau în pregătire.

În ceea ce privește Inelul de 400 kV, avem în derulare deja lucrări pentru linia electrică aeriană Anina-Reșița – în zona de vest, pentru care am obținut la sfârșitul lunii mai HG pentru scoaterea din fondul forestier a unor terenuri în vederea finalizării lucrării. Pentru închiderea Inelului de 400 kV în zona de nord, am obținut acordul de mediu pentru linia electrică aeriană Suceava-Gădălin – în zona de nord. Inelul de 400 kV este extrem de important pentru noi, ca țară. Are ca obiective principale creșterea capacității de interconexiune, integrarea energiei din surse regenerabile produsă în zona Dobrogea, optimizarea funcționării pieței de energie electrică și integrarea acesteia în piața unică europeană de energie.

Pot să vă spun ca în acest moment, inelul de 400 kV este realizat în proporție de circa 64%, restul de circa 36% reprezentând segmente care fie se află în lucru, fie în diferite faze de pregătire. Este într-adevăr un proiect ambițios, cu un mare impact asupra dezvoltării energetice a României. Realizarea acestuia va spori siguranța în funcționare a SEN, pe lângă îndeplinirea obligațiilor asumate la nivelul UE.

O altă direcție strategică în ceea ce privește rețeaua de transport și asigurarea siguranței în funcționare a Sistemului Electroenergetic Național este dezvoltarea rețelei electrice metropolitane a Bucureștiului. De aceea, este important să aducem în discuție și construirea Inelului de 400 kV București. Ca urmare a condițiilor specifice de dezvoltare economică, în zona metropolitană București se constată o creștere a consumului de energie electrică mai ridicată decât media pe țară. Am lansat deja la începutul lunii iunie licitația pentru achiziția unui studiu menit să identifice soluțiile optime de dezvoltare a rețelei electrice de alimentare a zonei metropolitane București, cu perspectivă pe 10 ani. Acest demers reprezintă un pas decisiv pentru demararea proiectului de închidere a inelului de 400 kV al Bucureștiului.

Un alt punct focal al programului investițional este retehnologizarea și modernizarea parcului de instalații. Dintre proiectele aflate în execuție, 20 sunt dedicate retehnologizării rețelei electrice de transport, de exemplu stația Domnești, stația Focșani Vest, stațiile Bacău Sud si Roman Nord, stația Ungheni, stația Craiova Nord, Hășdat și stația Oțelaria Hunedoara și altele.

La capitolul realizări ale anului în curs, aș mai trece și semnarea celor 6 noi contracte în valoare de aproximativ 40 de milioane de euro, dintre care aș aminti retehnologizarea stației Iaz, retehnologizarea stației Timișoara, extinderea stației Cernavodă Etapa II, extinderea stației 400 kV Medgidia, precum și achiziționarea și montarea bobinelor de compensare pentru stațiile de 400 kV Arad, București Sud și Bradu.

Reiterez faptul că este un an al proiectelor mari, al proiectelor ambițioase pe care împreună cu echipa de profesioniști a Companiei, prin muncă asiduă și determinare, avem ca scop comun punerea în practică și finalizarea acestora.

Care sunt sumele alocate pentru mentenanță?

Marius Carașol: Pentru anul 2019, în Programul de Mentenanță al Rețelei Electrice de Transport (RET) este prevăzută un buget de aproximativ 100 de milioane de lei. Programul de Mentenanță al RET cuprinde 3 capitole: mentenanță majoră, care implică reparațiile curente și capitale, mentenanța minoră, derulată cu Filiala SMART SA, ce presupune supraveghere, control vizual, expertize, controale periodice, inspecții tehnice, inspecții aeriene multispectrale și revizii tehnice. Cel de-al treilea capitol este referitor la echipamente și materiale.

Dat fiind faptul că nu toate stațiile noastre sunt retehnologizate, mentenanța este o prioritate, pentru a asigura o funcționalitate optimă chiar și a acelora care nu au intrat încă în faza de reînnoire.

În acest context, subliniez faptul că misiunea noastră de a asigura funcționarea Sistemului Electroenergetic Național (SEN)  în condiții de maximă siguranță și stabilitate, se realizează  prin efectuarea mentenanței atât asupra ansamblurilor neretehnologizate, cât și a celor retehnologizate.

Care este situația curentă a Smart SA?

Marius Carașol: Filiala SMART SA se confruntă de ceva timp cu o serie de dificultăți de natură financiară. Ținând cont de importanța deosebită pe care o are această filială a noastră în asigurarea activităților de mentenanță a rețelei de transport în ceea ce privește siguranța în funcționare a Sistemului Electroenergetic Național, susținem că este necesară implementarea unui plan de restructurare economico–financiară, aprobat de AGA. Așa cum știți deja, recent Adunarea Generală a Acționarilor Transelectrica a aprobat capitalizarea SMART SA cu 24 de milioane de lei.

Planul de restructurare a SMART SA a început să fie deja pus în practică, prin aplicarea unui set de măsuri esențiale. Acest plan are rolul de a conduce la îmbunătățirea capacității de plată și la eficientizarea societății SMART SA, la alinierea costurilor la nivelul veniturilor.

Pe termen scurt, se aplică o serie de măsuri urgente, care au ca scop obținerea unui minim capital de lucru pentru menținerea activității operaționale. De asemenea, pe termen mediu și lung avem ca obiectiv furnizarea serviciilor conform cerințelor contractuale cu Transelectrica SA, precum și consolidarea poziției în piață. Ne dorim ca SMART SA să devină o companie sănătoasă, competitivă pe segmentul său de activitate.

Concret, pentru început, societatea se mută de la începutul acestei luni (iulie) în sediul Formenerg, parte din grupul Transelectrica, ceea ce înseamnă o reducere consistentă a cheltuielilor pentru chirie. O altă măsură privește restructurarea organizării personalului SMART SA prin modificarea organigramei societății astfel încât să se asigure personalul specializat în toate sucursalele, pentru a reduce cheltuielile de transport sau delegare a salariaților între sucursale. Parte importantă a acestei măsuri este reorganizarea structurii de personal indirect productiv și TESA prin majorarea numărului personalului tehnic, direct productiv la minim 75%. Astfel, societatea se va putea concentra pe dezvoltarea părții tehnice, atât de personal, cât și echipamente. O altă măsură  adoptată se referă la valorificarea unor active din patrimoniul SMART SA.

Suntem încrezători că dacă măsurile vor fi aplicate întocmai și cu responsabilitate, vom reuși să aducem societatea, nu doar pe linia de plutire, ci va deveni într-un orizont de timp rezonabil o companie competitivă.

Cum finanțați investițiile? Aveți în vedere să mai ieșiți pe bursă cu emisiuni de obligațiuni?

Marius Carașol: Investițiile au un rol hotărâtor în asigurarea modernizării, stabilizării și eficientizării Sistemului Electroenergetic Național. Transelectrica are un plan ambițios de investiții care să realizeze upgradarea stațiilor existente, creșterea capacității de conexiune cu țările vecine, creșterea capacității de evacuare din zona Dobrogei, precum și upgradarea sistemului informațional și protecția la atacuri cibernetice.

Pentru realizarea investițiilor, Compania are la dispoziție un mix de surse de finanțare, atât surse proprii, cât și surse externe. Aici fac referire la bănci comerciale și la instituții financiare internaționale (BEI, BERD, IFC, Banca Mondială). Suntem în contact permanent cu instituții financiare internaționale pentru finanțări ale proiectelor majore de investiții, dar avem o strânsă colaborare și cu băncile comerciale locale.

În completare, luăm în calcul să capitalizăm pe emisiunea de obligațiuni lansată în 2013 – care a fost un succes – și să implementăm un nou program de emisiuni de obligațiuni.

Și dacă vorbim despre finanțarea investițiilor, avem de asemenea și Proiectele de Interes Comun, agreate de Comisia Europeană. Așa cum v-am spus, am obținut deja două finanțări europene în valoare totală de circa 58 de milioane de euro. Și aici mă refer la cea de 27 de milioane de euro pentru Linia Electrică Aeriană Cernavodă-Stâlpu și la finanțarea de circa 31 de milioane de euro pentru Linia Electrică Smârdan-Gutinaș, ambele proiecte parte din Clusterul Black Sea Corridor.

Mai avem încă trei proiecte cuprinse în Clusterul ”Mid Continental East Corridor”, pe lista proiectelor de interes comun, aprobată de Comisia Europeană în noiembrie 2017:

  • LEA 400 kV Porţile de Fier – Reşiţa şi extinderea staţiei 220/110 kV Reşiţa prin construcţia staţiei noi de 400 kV;
  • trecere la 400 kV a LEA 220 kV d.c. Reşiţa –Timişoara – Săcălaz – Arad, inclusiv
  • construirea staţiilor de 400 kV Timişoara şi Săcălaz.

Secretarul de stat Bogdan Andronic, a declarat recent: “Nu dăm înapoi de la promisiunea ca OPCOM să fie co-acționar la CCP-ul local”. Ce soluție vedeți la nivelul Transelectrica pentru ca OPCOM să intre în acționariatul contrapărții centrale cu aproximativ  3 milioane de euro?

Marius Carașol: În urma analizelor noastre interne constatăm că cererea pentru instrumente financiare derivate este în creștere pe fondul globalizării financiare și a modernizării cadrului de reglementare. Nivelul de sofisticare a participanților la piață este de asemenea în creștere, iar tehnologia IT permite utilizarea acestor tipuri de instrumente.

Participanții la piața de energie electrică din România au exprimat necesitatea de a avea un sistem CCP, precum și tranzacționarea de produse financiare derivate specifice pentru contractele forward, pe platforma OPCOM. Intrarea OPCOM în acționariatul contrapărții centrale cu circa 3 milioane de euro este o acțiune oportună pentru Transelectrica, întrucât această măsură va duce la creșterea pieței de energie. Când există o piață transparentă a energiei, iar instrumentele sunt decontate în scurt timp, automat crește și încrederea participanților. Practic, rolul casei de compensare este acela de ”igienizare’’ a pieței de energie, asigurarea transparenței și implicit scăderea costurilor pe piață. Prin urmare, consider că prin adoptarea acestei măsuri toți participanții la piața de energie electrică vor beneficia din plin de infrastructura nou înființată și vor fi create premisele unei creșteri sustenabile pe termen lung. În egală măsură, vor beneficia acționarii CCPRO, respectiv BVB si OPCOM și alți acționari, dar și piața de capital în ansamblul ei. 

Care este situația forței calificate de muncă?

Marius Carașol: Ca și alte companii din sectorul energetic, ne confruntăm cu o diluare, o diminuare a forței calificate de muncă. În urma unei analize interne am constatat că în perioada imediat următoare, 1-2 ani, aproximativ 128 de angajați ai Companiei se vor pensiona. Sunt lucruri firești, naturale, care nu pot fi împiedicate. Tocmai pentru a preveni un deficit al forței de muncă, Transelectrica a dezvoltat și implementat proiecte menite să creeze un cadru organizațional cât mai activ și cât mai atractiv pentru tinerii specialiști. Este evidentă necesitatea atragerii încă din perioada facultății a unor studenți cu rezultate bune, cu pregătire de specialitate în domeniul principal de activitate al Companiei. Avem în vedere reîmprospătarea forței de muncă din toate entitățile organizatorice ale Companiei. Acest lucru reprezintă una dintre prerogativele conducerii noastre, astfel încât să asigurăm continuitatea specialiștilor și crearea unui adevărat laborator de selecție și dezvoltare pentru generațiile viitoare.

Pentru ca aceste lucruri să fie puse în practică, avem o colaborare cu Facultatea de Energetică a Universității Politehnica București și punem la dispoziția studenților din anul al III-lea 10 burse de studii. Cuantumul lunar al bursei va fi la nivelul salariului minim pe economie,  bursele fiind  acordate în baza unor contracte încheiate între Companie și studenți. Conform contractului, aceștia trebuie să își îndeplinească obligațiile de studiu și să activeze în cadrul Companiei pentru următorii 3 ani de la încheierea bursei.

De asemenea, avem și o convenție pentru practica studenților cu Facultatea de Energetică pe o durată de 12 săptămâni. Organizarea și desfășurarea stagiului de practică are ca obiectiv principal dezvoltarea aptitudinilor de muncă pentru studenții din învățământul tehnic superior, în scopul creșterii nivelului de calificare și al inserției mai rapide pe piața muncii. Toate aceste măsuri sunt menite să promoveze Compania și să ofere vizibilitate pe piața muncii, în sensul de a atrage tinerii specialiști, pentru ca aceștia să aibă contact cu domeniul nostru de activitate,  să se integreze și să-și construiască o carieră de viitor.

Angajații Companiei sunt esențiali pentru implementarea cu succes a proiectelor și a strategiei, CNTEE Transelectrica SA punând un accent deosebit pe resursa umană. Porțile Companiei  noastre sunt deschise tuturor celor care prin munca, prin sârguința, prin dorința și ideile lor pot aduce un plus de valoare.

Ce cifre ați bugetat pentru finalul acestui an?

Marius Carașol: Prin Bugetul de Venituri și Cheltuieli aprobat de Adunarea Generală a Acționarilor în luna mai, ne-am previzionat venituri totale în cuantum de 2,77 miliarde de lei, cheltuieli în cuantum total de circa 2,75 miliarde de lei. Ne-am propus un profit de circa 20,4 milioane de lei.

Aveți bani/posibilitatea să distribuiți dividende suplimentare?

Marius Carașol: Cred totuși că este prematur să discutăm despre asta, însă consider că toți banii suplimentari trebuie investiți în infrastructură.