Distribuție Energie Electrică România (DEER), companie a Grupului Electrica, are planificate investiții de peste 5,7 miliarde de lei în perioada 2025–2029, în timp ce profitul net a ajuns la 812,7 milioane de lei în 2025, în creștere cu 25% față de anul precedent. În avanpremiera Forumului de Securitate Cibernetică, organizat zilele acestea de către DEER la Cluj Napoca (29-30 octombrie), conducerea companiei a prezentat ieri prioritățile pentru următorii patru ani, printre care modernizarea rețelelor, atragerea finanțărilor europene, integrarea prosumatorilor și consolidarea securității cibernetice.
Mihaela Rodica Suciu, directorul general al DEER, a declarat că noul său mandat, început în această lună, va fi mai dificil decât primul, în condițiile în care compania trebuie să accelereze investițiile și să își consolideze performanța.
„În următorii patru ani, provocarea nu e neapărat pe rezultate. Provocarea este pe investiții mai mari, dar este pe consolidarea poziției Distribuție Energie Electrică România ca cel mai mare operator de distribuție din țară”, a afirmat Mihaela Rodica Suciu.
Directorul general DEER a insistat asupra rolului infrastructurii electrice în dezvoltarea economică: „Nicio economie, nicio țară nu-și poate dezvolta economia dacă nu are un sistem de transport și distribuție. Or, noi fiind cel mai mare distribuitor din România, rolul nostru este să susținem dezvoltarea economiei României”.
Mihaela Rodica Suciu a sintetizat obiectivele noului mandat astfel: „Primul mandat a fost despre transformare și construirea unei fundații solide. În următorii patru ani, prioritatea este să valorificăm această fundație prin investiții finalizate, digitalizare și rezultate măsurabile pentru companie și pentru utilizatori.”
DEER deservește peste patru milioane de utilizatori din 18 județe și operează o rețea de distribuție de peste 200.000 de kilometri.
-
Profitul net a crescut cu 109% în perioada 2022–2025
Datele prezentate de conducerea companiei indică o creștere semnificativă a performanței financiare. DEER a înregistrat în 2025 o cifră de afaceri de 4,3 miliarde de lei, în creștere cu 13% față de 2024, și un profit net de 812,7 milioane de lei, în creștere cu 25%.
Profitul net a evoluat de la 389,1 milioane de lei în 2022 la 509,1 milioane de lei în 2023, 648,7 milioane de lei în 2024 și 812,7 milioane de lei în 2025, ceea ce reprezintă un avans de aproximativ 109% în trei ani. Evoluția contrastează cu rezultatele anterioare. În 2021, primul an după fuziunea celor trei operatori regionali de distribuție, DEER a înregistrat o pierdere netă de 104,7 milioane de lei.
Mihaela Rodica Suciu a explicat că unul dintre cele mai importante rezultate ale primului mandat a fost integrarea organizațională a celor trei companii: „În primul mandat am găsit o societate la începutul transformării ei. Din unirea celor trei distribuitori a rezultat o singură societate, cu trei tipologii de mentalități, cutume. Procedurile erau identice, dar a fost o luptă continuă de a unifica activitatea, de a crea echipa. Astăzi pot să vă spun că avem echipă, avem o echipă formată, matură, care are și rezultate”.
Aceasta a subliniat că performanța companiei depinde și de disciplina organizațională. „Nu poți să ai performanță dacă nu există disciplină. […] Cred că orice rezultat sau orice construcție se fundamentează pe disciplină și respect”, a afirmat Mihaela Rodica Suciu.
-
Investiții de 1,48 miliarde de lei în 2026, cel mai mare program din istoria companiei
În 2025, DEER a realizat investiții de 878 de milioane de lei. Valoarea programului de puneri în funcțiune aferent anului trecut a ajuns la 924 de milioane de lei, după includerea lucrărilor finalizate și raportate până la 30 iunie 2026, conform metodologiei ANRE. Pentru 2026, compania are aprobat un program CAPEX de 1,48 miliarde de lei, cel mai amplu din istoria sa.
Dan Mateaș, directorul Direcției Dezvoltare Rețea, a explicat că investițiile au crescut constant, pe fondul necesității modernizării infrastructurii. Potrivit lui Dan Mateaș, în 2022 programul de investiții era de aproximativ 550 de milioane de lei, în timp ce în 2026 bugetul a ajuns la aproape 1,5 miliarde de lei.
Pentru perioada de reglementare 2025–2029, DEER are planificate investiții de peste 5,7 miliarde de lei, cu 33% mai mult decât în perioada precedentă (PR4). Din această sumă, 3,7 miliarde de lei sunt prevăzute din surse proprii, iar aproximativ două miliarde de lei din fonduri europene nerambursabile.
În 2025, compania a semnat finanțări în valoare de 2,9 miliarde de lei, dintre care 2,1 miliarde de lei reprezintă finanțări nerambursabile. În prezentarea financiară au fost evidențiate și instrumente de finanțare la nivelul Grupului Electrica: un împrumut de 200 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții, obligațiuni verzi în valoare de 500 de milioane de euro și un credit sindicalizat de 3,1 miliarde de lei.
Separat, Planul de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Distribuție, aprobat de ANRE pentru perioada 2026–2035, prevede investiții de aproximativ un miliard de euro.
-
DEER: Operatorii de distribuție au nevoie de un nou program de finanțare de 3–4 miliarde de euro
Conducerea DEER consideră că finanțările europene sunt esențiale pentru accelerarea modernizării rețelelor fără a crea presiuni suplimentare asupra tarifelor de distribuție.
Mihaela Rodica Suciu a explicat că infrastructura existentă, în parte construită înainte de anul 2000, este vulnerabilă inclusiv la fenomenele meteorologice severe. „Avem nevoie de bani mai mulți pentru investiții. Noi am încercat să atragem, suntem campioni la atragere de bani europeni, dar nu suficienți, și preferăm să atragem bani europeni ca să nu creăm presiune pe tarifele de distribuție pentru utilizatorii finali”, a declarat aceasta.
Dan Mateaș a apreciat că ar fi necesar un program de finanțare dedicat operatorilor de distribuție la nivel național: „Eu zic că, la nivel național, Guvernul, prin autoritățile europene, ar trebui pentru operatorii de distribuție să aibă un program de cel puțin 3–4 miliarde de euro în următorii cinci ani”.
Aceasta a precizat că fondurile disponibile prin programele existente nu acoperă toate proiectele necesare. „Cumva, ar trebui deschise axe de finanțare numai pentru noi, operatorii de distribuție, și pentru operatorul de transport”, a adăugat directorul general.
Dan Mateaș a prezentat și dificultățile de implementare a proiectelor, inclusiv termenele tot mai lungi pentru livrarea echipamentelor. Potrivit explicațiilor oferite la conferință, un transformator de 110/20 kV, care anterior putea fi livrat și montat în aproximativ șapte luni, poate necesita în prezent un an și jumătate sau doi ani, existând producători care indică termene de până la trei ani. Pe lângă disponibilitatea echipamentelor, capacitatea firmelor de execuție reprezintă o altă limitare a ritmului investițiilor.
-
Contoare inteligente, prosumatori și sisteme care anticipează supraîncărcarea rețelelor
DEER urmărește ca până în 2030 peste 70% dintre utilizatorii săi să fie integrați în sistemele de măsurare inteligentă, potrivit comunicatului oficial.
Compania dezvoltă proiecte de instalare a contoarelor inteligente și de automatizare a rețelelor, cu finanțare europeană și din surse proprii. În cadrul conferinței au fost menționate proiecte pentru aproximativ 1,1 milioane de contoare inteligente finanțate prin Fondul pentru Modernizare și pregătirea unui contract suplimentar pentru peste un milion de contoare din fonduri proprii. O altă direcție importantă este integrarea prosumatorilor și prevenirea congestiilor provocate de variațiile producției de energie regenerabilă.
Dan Mateaș a explicat funcționarea unei aplicații care va analiza în timp real producția și consumul în nodurile rețelei și va permite anticiparea unor eventuale supraîncărcări.
„Este o aplicație care preia informații din alte aplicații sau direct de la echipamente, care să vă arate, în fiecare moment, în fiecare oră, ce se întâmplă în nodurile de rețea, cât e producția, cât e consumul. Astea sunt datele importante”, a declarat acesta.
El a oferit exemplul unei zile însorite în care producția fotovoltaică din zona Clujului ar putea depăși consumul local, iar surplusul de energie ar urma să circule către alte zone, cu riscul supraîncărcării unei linii electrice. „Noi vom ști că mâine se va întâmpla asta și de astăzi vom lua măsuri, reconfigurăm rețeaua, astfel încât acea linie să nu se supraîncarce”, a explicat Dan Mateaș. Prin utilizarea unor astfel de sisteme, operatorul urmărește să gestioneze mai eficient fluxurile de energie și să reducă riscul deconectărilor.
DEER implementează și un proiect de înlocuire a aproximativ 600 de transformatoare cu echipamente dotate cu reglaj automat al tensiunii sub sarcină, pentru a facilita integrarea prosumatorilor.
-
Eduard David: Lipsa energiei electrice a devenit critică pentru consumatori
Eduard David, directorul Direcției Operațiuni Rețea, a explicat că una dintre principalele responsabilități ale operatorului este reducerea duratei întreruperilor și asigurarea calității energiei electrice.
„Din perspectiva operațiunilor de rețea, ceea ce contează cel mai mult este ceea ce simte utilizatorul. Utilizatorul trebuie să simtă sau își dorește să simtă continuitatea în alimentare cu energie electrică, calitatea energiei să fie cea corespunzătoare, conform standardului de performanță a sistemului de distribuție”, a declarat Eduard David.
Acesta a arătat că aproape 4.000 de angajați lucrează în zona operațiunilor de rețea, inclusiv în dispecerate, formații operative și echipe de mentenanță. Directorul a explicat că așteptările consumatorilor s-au schimbat semnificativ în ultimele decenii. „Acum douăzeci-treizeci de ani, când am început eu activitatea, o oră de lipsă de tensiune nu era foarte complicat. Acum, din cauza faptului că absolut toate echipamentele din casa unui om, ca să nu mai vorbim din fabrici și uzine, funcționează electric, chiar dacă este o centrală de încălzire, chiar dacă este o pompă de apă, lipsa alimentării cu energie electrică a devenit o chestie critică”, a afirmat Eduard David.
Acesta a subliniat importanța digitalizării și automatizării pentru reducerea timpilor de intervenție. „Dacă nu le-am avea, timpii de realimentare, timpii noștri de reacție ar crește, aș spune eu, înzecit”, a declarat directorul Direcției Operațiuni Rețea.
-
Eusebiu Rotaru: Când apare o avarie, trebuie să luăm în calcul și posibilitatea unui atac cibernetic
Securitatea cibernetică a reprezentat o altă temă importantă a conferinței, în contextul digitalizării infrastructurii energetice. Eusebiu Rotaru, directorul Direcției Sisteme Informatice și Automatizări, a atras atenția că riscurile cibernetice nu mai pot fi separate de funcționarea rețelelor electrice.
„În momentul în care apare un defect în rețea sau apare o avarie, din nefericire, în ultimii ani nu ne mai gândim că ar fi o avarie a sistemului energetic. Din nefericire, acum am ajuns să ne gândim că s-ar putea să fie un atac cibernetic”, a declarat Eusebiu Rotaru.
Acesta a explicat că automatizarea rețelelor și sistemele SCADA permit intervenții și manevre de la distanță, dar necesită și măsuri suplimentare de protecție. „Sistemul energetic va trebui să meargă mână în mână cu partea asta de securitate cibernetică, să asigurăm un sistem energetic rezilient, în primul rând, și cât se poate de sigur”, a afirmat reprezentantul DEER.
Rotaru a atras atenția și asupra utilizării inteligenței artificiale de către atacatori. „Inteligența artificială este, și vă rog să o priviți, ca pe o unealtă de ajutor. Mulți, din nefericire, în momentul de față o folosesc pentru a produce atacuri”, a declarat acesta.
Potrivit explicațiilor sale, atacurile informatice nu mai vizează doar direct infrastructura unei companii, ci pot utiliza vulnerabilitățile furnizorilor și ale altor entități care au acces la sistemele acesteia.
O amenințare suplimentară o reprezintă imitarea vocilor cu ajutorul inteligenței artificiale, inclusiv pentru transmiterea unor instrucțiuni false. „Vocea se poate imita extraordinar de bine cu AI și, de exemplu, cu vocea doamnei director general putem să sunăm […] la un dispecerat să spună: «Fă manevra, că-ți spun eu că-s director general»”, a explicat Eusebiu Rotaru, subliniind necesitatea instruirii angajaților.
Compania desfășoară simulări, inclusiv teste de phishing, și organizează cursuri pentru pregătirea personalului. „Cultura companiei este ca noi să instruim absolut toți colegii, ca toată lumea să știe să încerce să facă o diferență între ceea ce e real și ceea ce nu e real”, a declarat Rotaru.
-
Mihaela Rodica Suciu: Atacurile cibernetice trebuie comunicate, pentru ca operatorii să poată identifica împreună soluții
Mihaela Rodica Suciu a explicat că inițiativa organizării Forumului de Securitate Cibernetică în Energie a apărut în urma unui incident cibernetic important pentru companie. „Când am decis să facem primul forum a fost în urma primului atac cibernetic important pentru noi, care ne-a creat probleme”, a declarat directorul general.
Aceasta a arătat că a decis să vorbească public despre incident, deși i s-a sugerat să evite acest lucru. „La momentul acela mi-am asumat să ies public și să spun, pentru că soluțiile astea pentru cybersecurity trebuie să le știm cu toții”, a afirmat Mihaela Rodica Suciu. Potrivit acesteia, interconectarea operatorilor face necesară cooperarea în domeniul securității cibernetice. „Nu mă ajută pe mine, ca lider, că eu sunt izolată și protejată și un alt operator de distribuție cu care eu sunt interconectată are atacul. Mă afectează și pe mine. Mie mi se pare normal să fim solidari la asta și să identificăm împreună soluții care să ne protejeze pe toți”, a explicat directorul general.
În privința finanțării securității cibernetice, conducerea DEER a subliniat necesitatea justificării tehnico-economice a investițiilor, dar și dificultatea cuantificării pierderilor pe care le-ar putea provoca un atac major. „Un atac cibernetic înseamnă miliarde sau uneori poate nici nu se poate cuantifica care sunt costurile unui atac cibernetic”, a afirmat Mihaela Rodica Suciu.
Potrivit discuțiilor de la conferință, compania dispune de un comitet de securitate, proceduri de continuitate a activității și mecanisme de reacție la incidente operaționale și informatice.
-
Paul Cristian Negrea: Schimbul de generații, o provocare majoră pentru sectorul energetic
Paul Cristian Negrea, directorul Direcției Afaceri Corporative, a abordat provocările legate de resursele umane și de pregătirea viitorilor specialiști. DEER are aproximativ 6.300 de angajați, iar una dintre principalele dificultăți anticipate pentru următorii ani este pensionarea unui număr important de salariați.
„O provocare majoră este media de vârstă în cadrul organizației și a companiei, pentru că, după cum știm, sectorul energetic se confruntă, la nivel de companii, cu această medie de vârstă destul de ridicată”, a declarat Paul Cristian Negrea.
Acesta a atras atenția asupra perioadei 2032–2033, când vor ajunge la vârsta pensionării generații numeroase de angajați. „Cel puțin în cadrul companiei noastre, se va resimți destul de tare această ieșire”, a afirmat directorul Direcției Afaceri Corporative.
Compania dezvoltă programe de recrutare, formare profesională, internship și colaborare cu instituțiile de învățământ, inclusiv prin proiecte de învățământ dual.
-
Forumul de Securitate Cibernetică în Energie, la Cluj-Napoca
Conferința de presă a fost organizată în avanpremiera celei de-a patra ediții a Forumului de Securitate Cibernetică în Energie, programat pentru 29–30 octombrie 2026, la Grand Hotel Italia din Cluj-Napoca.
Evenimentul reunește reprezentanți ai autorităților centrale și de reglementare, ai companiilor energetice, specialiști IT și OT, experți în securitate cibernetică și reprezentanți ai mediului academic.
Agenda include protecția infrastructurilor critice, gestionarea riscurilor cibernetice, răspunsul la incidente, utilizarea inteligenței artificiale și pregătirea specialiștilor necesari sectorului energetic.
„Performanța unei rețele moderne înseamnă mai mult decât infrastructură și tehnologie. Înseamnă capacitatea de a anticipa riscurile, de a lua decizii rapide și de a asigura continuitatea alimentării, într-un sistem energetic tot mai complex”, a subliniat Mihaela Rodica Suciu, potrivit comunicatului DEER.
| Știri BVB