România își poate asigura necesarul de gaze naturale inclusiv prin importuri realizate din direcția Ungariei, prin interconectarea Szeged–Arad, și dinspre Bulgaria, prin punctele Kardam–Negru Vodă și Giurgiu–Ruse, arată Ministerul Energiei, într-un răspuns transmis Financial Intelligence. La 15 septembrie 2026, depozitele subterane de gaze naturale ale României erau umplute în proporție de 76,66%, în condițiile în care reglementările europene stabilesc un obiectiv de minimum 90%, cu anumite flexibilități prevăzute pentru situații dificile.
„Pentru asigurarea necesarului de consum, România importă gaze naturale din direcția Szeged–Arad și prin intermediul punctelor de interconectare din sud, cu Bulgaria, respectiv Kardam–Negru Vodă (Coridorul Trans-Balcanic) și Giurgiu–Ruse”, precizează Ministerul Energiei. Instituția subliniază însă că importurile de gaze naturale nu sunt realizate de Minister, ci de companiile active pe piață.
„În ceea ce privește importul de gaze naturale, această activitate este efectuată în România de către societăți comerciale (furnizori)”, arată Ministerul.
Conform Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, furnizorii au obligația de a asigura continuitatea aprovizionării cu gaze naturale a clienților, furnizarea reprezentând un serviciu public. „Fiecare furnizor are libertatea de a-și dezvolta propria strategie și politică comercială”, mai precizează Ministerul Energiei.
-
Depozitele de gaze, umplute în proporție de 76,66% la 15 septembrie
În paralel cu posibilitatea acoperirii necesarului prin importuri, România dispune de șase depozite subterane de gaze naturale, cu o capacitate activă totală de 33,863 TWh pe ciclu de înmagazinare. Capacitatea de injecție este de 267,750 GWh/zi, iar capacitatea de extracție ajunge la 341,44 GWh/zi, potrivit datelor transmise de Ministerul Energiei. La 15 septembrie 2026, rata de umplere a depozitelor subterane era de 76,66%, conform datelor AGSI (Aggregated Gas Storage Inventory) citate de Minister.
Pe piața românească de înmagazinare activează doi operatori. Depogaz Ploiești, filială a Romgaz, operează cinci depozite, cu o capacitate activă cumulată de 30,709 TWh pe ciclu, reprezentând, potrivit Ministerului, 90,54% din capacitatea totală de înmagazinare. Depomureș operează depozitul subteran de la Târgu Mureș, cu o capacitate activă de 3,210 TWh pe ciclu, respectiv aproximativ 9,5% din capacitatea totală.
-
Ținta europeană este de minimum 90%, dar sunt permise anumite abateri
Ministerul Energiei precizează că, în calitate de autoritate competentă pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale, a monitorizat respectarea Regulamentului (UE) 2017/1938 privind măsurile de garantare a siguranței furnizării de gaze. Potrivit răspunsului transmis Financial Intelligence, regulamentul obligă statele membre ca, „în orice moment între 1 octombrie și 1 decembrie”, să constituie stocuri de minimum 90% din capacitatea de înmagazinare.
Cadrul european permite însă anumite flexibilități.
În cazul unor condiții dificile pentru umplerea depozitelor, un stat membru poate decide o abatere de până la 10 puncte procentuale de la obiectiv. În anumite condiții tehnice prevăzute de regulament este posibilă o abatere suplimentară de cinci puncte procentuale.
În cazul unor condiții de piață nefavorabile persistente, Comisia Europeană poate majora abaterea cu încă cinci puncte procentuale pentru un sezon de constituire a stocurilor, cu condiția ca securitatea aprovizionării Uniunii Europene și a statelor membre să nu fie pusă în pericol.
Ministerul Energiei nu precizează în răspuns că România ar intenționa să recurgă la aceste flexibilități, ci explică mecanismele prevăzute de regulamentul european.
-
România are în vigoare planuri pentru situații de criză în aprovizionarea cu gaze
Ministerul Energiei precizează că pentru gestionarea situațiilor de urgență și asigurarea securității aprovizionării sunt în vigoare două mecanisme principale.
Primul este Planul de acțiuni preventive privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale, aprobat prin HG nr. 236/2025. Documentul cuprinde, între altele, măsurile pentru respectarea standardului de furnizare, definirea clienților protejați, măsurile preventive și proiectele viitoare de infrastructură.
Al doilea este Planul de urgență pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale, aprobat prin HG nr. 847/2023.
Acesta stabilește măsurile și procedurile care trebuie aplicate pentru limitarea sau eliminarea efectelor unor eventuale perturbări ale aprovizionării cu gaze naturale și definește responsabilitățile în cele trei stări de criză: alertă timpurie, alertă și urgență.
Potrivit Ministerului, prin aplicarea Planului de urgență se urmărește limitarea efectelor unei eventuale perturbări în situația în care alimentarea pieței interne nu ar mai putea fi garantată tuturor consumatorilor, „cu precădere clienților protejați”.
Astfel, pentru acoperirea necesarului de consum, România se bazează atât pe gazele aflate în depozitele subterane și pe producția disponibilă, cât și pe posibilitatea furnizorilor de a utiliza interconectările cu Ungaria și Bulgaria, Ministerul Energiei subliniind că strategia comercială privind importurile aparține fiecărui furnizor.
| Știri BVB