Piața europeană a motorinei traversează una dintre cele mai tensionate perioade din ultimii ani. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a depășit 100 de dolari/baril, iar din fluxurile internaționale ar lipsi circa 1,3–1,4 milioane de barili pe zi. Europa a ajuns să importe motorină inclusiv din Coreea de Sud, în timp ce rafinăriile din India funcționează la peste 100% din capacitatea nominală. În paralel, petrolul a revenit peste 100 de dolari/baril, iar depozitele europene de gaze sunt umplute în proporție de aproximativ 67%, amplificând presiunile înaintea sezonului rece.
Actuala tensiune energetică europeană nu mai este doar o poveste despre scumpirea petrolului. Cea mai clară dovadă vine de pe piața motorinei.
Potrivit Financial Times, crack spread-ul european al motorinei – diferența dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului – a depășit pentru prima dată pragul de 100 de dolari/baril, ajungând la aproximativ 104 dolari/baril în sudul Europei.
Indicatorul arată cât de tensionată a devenit piața fizică și cât de mult s-a desprins prețul produsului rafinat de evoluția țițeiului.
Potrivit estimărilor Argus Media citate de Financial Times, din piața internațională lipsesc în prezent aproximativ 1,3–1,4 milioane de barili pe zi de motorină, echivalentul a circa 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal la nivel internațional.
Mai mulți factori se suprapun: Rusia și-a prelungit restricțiile asupra exporturilor de motorină până la sfârșitul lunii septembrie, exporturile rafinăriilor asiatice rămân constrânse, stocurile continuă să scadă, inclusiv în Statele Unite, iar tensiunile geopolitice adaugă o primă suplimentară de risc.
În plus, apropierea perioadelor de mentenanță ale rafinăriilor europene poate reduce și mai mult oferta disponibilă. Pentru Europa, problema este cu atât mai importantă cu cât regiunea este structural dependentă de importurile de motorină.
-
Europa caută motorină la mii de kilometri distanță
Tensiunea din piață este ilustrată de transportul a aproximativ 90.000 de tone de motorină din Coreea de Sud către nord-vestul Europei, o rută extrem de rară în condiții normale.
Motorina este transportată cu petrolierul Priamos, cu destinație probabilă în Marea Britanie sau Rotterdam, potrivit datelor de shipping citate de Bloomberg. Nava va parcurge peste 12.000 de mile, aproximativ 19.000 de kilometri, cel mai probabil prin Canalul Suez. Faptul că un asemenea transport a devenit rentabil arată cât de mare este diferența dintre prețurile europene și cele asiatice. Potrivit Bloomberg, tranzacția implică Trafigura Group. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în șapte ani.
Aceste fluxuri neobișnuite arată cât de tensionată este piața europeană și cât de departe sunt dispuși traderii să caute produse rafinate pentru a acoperi deficitul.
-
India rulează rafinăriile la 105–108% din capacitatea nominală
Nici maximizarea producției în alte regiuni nu reușește deocamdată să elimine dezechilibrul. Rafinăriile indiene funcționează la 105–108% din capacitatea nominală, potrivit declarațiilor făcute la conferința APPEC de la Singapore de Nandakumar Pillai, director la Mangalore Refinery and Petrochemicals Limited, citat de Reuters.
MRPL operează o rafinărie cu o capacitate de aproximativ 300.000 de barili pe zi în statul Karnataka și intenționează să continue să funcționeze peste capacitatea nominală până în martie 2027.
Rafinăriile indiene prioritizează în prezent producția de motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii interne ridicate și al deficitului mondial de distilate medii.
Acest lucru arată că spațiul pentru o creștere rapidă a ofertei globale este limitat.
-
Motorina, adevăratul test al pieței petroliere
Criza actuală arată că securitatea petrolieră nu poate fi evaluată exclusiv prin disponibilitatea țițeiului. Poți avea petrol disponibil și, în același timp, insuficientă motorină. Între barilul extras dintr-un zăcământ și carburantul care ajunge în rezervor există o infrastructură complexă de rafinare, transport, stocare și distribuție. Tocmai această parte a lanțului este acum sub presiune.
Pentru Europa, vulnerabilitatea este importantă deoarece motorina rămâne esențială pentru transport rutier, agricultură, logistică, construcții, industrie și numeroase servicii esențiale.
-
Urmează mentenanța rafinăriilor europene
Momentul este cu atât mai delicat cu cât mai multe rafinării europene se apropie de perioadele programate de mentenanță. Într-o piață normală, oprirea temporară a unor instalații poate fi compensată prin stocuri și importuri. Într-o piață în care oferta este deja insuficientă, aceeași operațiune poate amplifica deficitul.
Dacă oferta nu poate crește suficient de repede, ajustarea se face prin preț: motorina trebuie să devină suficient de scumpă pentru a tempera cererea. De aceea, crack spread-ul de peste 100 de dolari/baril este unul dintre cei mai importanți indicatori ai actualei crize.
Prețul petrolului arată cât costă materia primă. Crack spread-ul arată cât de dificil și de scump a devenit să transformi această materie primă în combustibilul de care economia are efectiv nevoie.
-
Petrolul revine peste 100 de dolari/baril
Presiunea produselor rafinate se suprapune peste o nouă scumpire a țițeiului. Escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran a readus petrolul peste pragul psihologic de 100 de dolari/baril.
WTI a trecut de 102 dolari/baril, iar Brent de 107 dolari/baril, în condițiile în care piața începe să ia în calcul posibilitatea unui conflict prelungit în Orientul Mijlociu.
Potrivit CNBC, petrolul a avansat cu peste 18% de la începutul lunii septembrie. Goldman Sachs avertizează că intensificarea atacurilor asupra transportului maritim și amenințările la adresa infrastructurii energetice ar putea împinge petrolul peste 120 de dolari/baril.
Pentru Europa apare astfel o combinație dificilă: materie primă mai scumpă și, simultan, o primă excepțională pentru transformarea acesteia în motorină.
-
Gazele: Europa intră în toamnă cu depozitele la aproximativ 67%
Presiunea nu se limitează la carburanți. Europa se apropie de sezonul rece cu depozitele subterane de gaze ale UE umplute în proporție de aproximativ 67%, sub nivelurile confortabile înregistrate în ultimii ani la începutul lunii septembrie.
Potrivit datelor Gas Infrastructure Europe citate de Gazprom, la 8 septembrie depozitele europene erau umplute în proporție de 67,3%, iar volumul de gaze stocat era cu aproximativ 12,8 miliarde de metri cubi mai mic decât cu un an înainte.
Diferențele între state rămân considerabile. România se află peste media europeană, în timp ce Germania și Olanda au niveluri mai reduse.
Calendarul începe însă să lucreze împotriva Europei. Septembrie și o parte din octombrie mai pot permite injectarea unor volume importante, dar, odată cu scăderea temperaturilor, depozitele vor începe treptat să treacă de la injecție la extracție.
Gazprom susține că prețurile pentru livrarea în ziua următoare la principalele hub-uri europene au depășit 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi, apropiindu-se de nivelurile caracteristice crizei energetice de la sfârșitul anului 2022.
Datele privind stocurile pot fi verificate independent. Evaluările privind riscul pentru securitatea aprovizionării trebuie însă atribuite explicit companiei ruse.
-
Vulnerabilitatea gazelor s-a mutat către piața globală a GNL
Europa este într-o poziție structural diferită de cea din 2022.
Dependența de gazul rusesc prin conducte a fost redusă drastic, infrastructura pentru importurile de GNL s-a extins, iar sursele de aprovizionare sunt mai diversificate. Dar vulnerabilitatea nu a dispărut.
Ea s-a mutat într-o măsură importantă către piața globală a GNL.
Statele Unite au devenit principalul furnizor de GNL al Uniunii Europene, în timp ce Norvegia rămâne furnizorul dominant de gaze prin conducte.
Într-o piață globală tensionată, Europa trebuie să ofere un preț suficient de atractiv pentru ca navele cu GNL să aleagă terminalele europene în locul cumpărătorilor asiatici.
Conflictul din Orientul Mijlociu complică această ecuație, deoarece Strâmtoarea Ormuz este una dintre arterele energetice esențiale ale lumii și poate afecta simultan fluxurile de petrol, produse rafinate și GNL.
-
Guvernele europene revin la intervenții fiscale
Creșterea prețurilor carburanților a determinat mai multe guverne europene să reactiveze sau să prelungească măsuri de sprijin.
Nu există o schemă unică la nivelul UE, însă instrumentele folosite sunt similare: reduceri de accize și TVA, compensații pentru consumatori vulnerabili sau transportatori și intervenții asupra mecanismelor de formare a prețurilor.
Aceste măsuri pot reduce temporar impactul asupra consumatorilor, dar nu rezolvă deficitul fizic de motorină.
-
Italia reduce fiscalitatea motorinei și accelerează producția internă
Guvernul condus de Giorgia Meloni a prelungit până la 17 septembrie reducerea fiscală aplicată motorinei, cu un efect la pompă de aproximativ 17 eurocenți/litru. Măsura vizează motorina, nu benzina.
Intervențiile adoptate de Italia pentru limitarea impactului scumpirii carburanților și sprijinirea transportatorilor au costat deja statul peste 2,6 miliarde de euro.În paralel, Roma a decis să accelereze producția internă de petrol și gaze și să reducă birocrația asociată autorizării proiectelor.
Italia produce în prezent aproximativ 29 de milioane de barili de țiței pe an, în principal în Basilicata, și circa 3 miliarde de metri cubi de gaze naturale. „Nu are sens să cumpărăm această energie din străinătate atunci când o putem produce și aici, în Italia”, a declarat Meloni.
Italia intervine astfel simultan asupra prețului, prin fiscalitate, și asupra ofertei, prin stimularea producției interne.
-
Germania limitează frecvența majorărilor la pompă
Germania a ales și o intervenție asupra modului în care sunt modificate prețurile la benzinării.
Din 1 aprilie 2026, benzinăriile pot majora prețurile benzinei și motorinei o singură dată pe zi, la ora 12:00, în timp ce reducerile pot fi operate oricând.
Nu este vorba despre o plafonare a prețului, ci despre limitarea frecvenței majorărilor și creșterea transparenței pentru consumatori.
Berlinul a intervenit și fiscal în prima parte a anului. În mai și iunie, taxele pe carburanți au fost reduse temporar, efectul pentru consumatori fiind de aproximativ 17 eurocenți/litru. Schema a expirat la 30 iunie și a costat bugetul federal aproximativ 1,6 miliarde de euro.
-
Bulgaria: compensații țintite și protejarea rafinăriei Burgas
Bulgaria a optat pentru o schemă destinată consumatorilor vulnerabili.
Autoritățile au alocat 25 de milioane de euro unui program prin care persoanele eligibile pot primi o compensație de 20 de euro pe lună, dacă prețul mediu cu amănuntul al benzinei A95 sau al motorinei se menține la cel puțin 1,60 euro/litru timp de trei zile consecutive.
În paralel, Sofia încearcă să asigure continuitatea operațiunilor legate de Lukoil Neftochim Burgas, licența relevantă fiind prelungită până la 29 octombrie 2026.
Rafinăria are o importanță majoră pentru piața bulgară și regională, iar funcționarea sa capătă o relevanță suplimentară într-o perioadă de deficit european de motorină.
-
Turcia folosește un amortizor fiscal automat
Turcia utilizează mecanismul cunoscut drept „eşel mobil”, prin care taxa specială de consum, ÖTV, este ajustată pentru a amortiza variațiile prețurilor carburanților provocate de evoluția petrolului internațional și a cursului de schimb.
Mecanismul poate absorbi fiscal până la 75% din anumite majorări de preț, transferând temporar o parte din șoc de la consumatori către buget.
-
Franța și Polonia arată și limitele sprijinului fiscal
În Franța, TotalEnergies a aplicat în prima parte a crizei o plafonare voluntară în propria rețea, de 1,99 euro/litru pentru benzină și 2,25 euro/litru pentru motorină, măsură confirmată până la sfârșitul lunii aprilie.
Polonia a redus temporar TVA la carburanți de la 23% la 8% și a diminuat accizele, însă aceste intervenții au avut caracter temporar și au început ulterior să fie retrase.
Experiența acestor state arată limita politicilor fiscale: Guvernele pot amortiza prețul, dar nu pot produce prin reduceri de taxe motorina care lipsește din piață.
-
România: avantaj la gaze, dar expunere la scumpirea motorinei
România pornește dintr-o poziție relativ mai favorabilă în ceea ce privește gazele. Depozitele sunt mai bine umplute decât media UE, iar țara beneficiază de un avantaj structural important: producția internă de gaze naturale.
Perspectiva Neptun Deep consolidează această poziție, iar dezvoltarea Coridorului Vertical și a interconectărilor regionale poate întări rolul României în arhitectura energetică a Europei de Sud-Est.
Pe piața carburanților, însă, România rămâne expusă la evoluțiile internaționale. Chiar dacă dispune de capacități proprii de rafinare, prețurile interne ale benzinei și motorinei sunt influențate de cotațiile internaționale ale produselor petroliere, de prețul țițeiului, cursul valutar, fiscalitate și costurile logistice.
România a recurs, la rândul său, la reducerea temporară a accizei aplicate motorinei standard, ca măsură de amortizare a scumpirilor. Dar un șoc european al motorinei nu poate fi izolat la nivel național.
-
Motorina, risc direct pentru inflație
Impactul motorinei depășește prețul plătit de șofer la pompă. Motorina intră direct în costurile transportului rutier, agriculturii, construcțiilor, industriei și logisticii. Scumpirea acesteia se poate transmite astfel în prețurile alimentelor, bunurilor industriale, transporturilor și serviciilor.
De aceea, actualul record al crack spread-ului european poate deveni mai relevant pentru perspectiva inflației decât simpla trecere a petrolului peste pragul de 100 de dolari/baril.
-
Europa nu este în 2022, dar vulnerabilitatea energetică s-a schimbat
Europa are astăzi mai multe terminale GNL, surse de gaze mai diversificate, infrastructură transfrontalieră mai bună și o experiență mai mare în gestionarea șocurilor energetice decât în 2022. Dar riscul s-a schimbat.
Atunci, întrebarea centrală era dacă Rusia va continua să livreze gaze Europei.
În 2026, întrebarea este dacă Europa poate atrage suficient gaz, petrol și produse rafinate dintr-o piață mondială în care transportul, rafinarea și fluxurile comerciale sunt simultan perturbate – și la ce preț.
Motorina transportată peste 19.000 de kilometri din Coreea de Sud, rafinăriile indiene care funcționează la 105–108% din capacitatea nominală și marja europeană a motorinei de peste 100 de dolari/baril sunt simptome ale aceleiași probleme.
Noua vulnerabilitate energetică a Europei se află de-a lungul întregului lanț – de la Strâmtoarea Ormuz și GNL până la rafinării, transport maritim, stocurile de gaze și disponibilitatea motorinei. Iar revenirea reducerilor fiscale și a intervențiilor guvernamentale arată că tensiunile energetice au început deja să se transmită în economia reală.
| Știri BVB