Anton Anton, primul ministru care a semnat Declarația Inițiativei pentru Hidrogen

Anton Anton, Ministrul Energiei, a cerut Comisiei Europene să excepteze centralele electrice, folosite în situații de criză, de la cerințele de poluare, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului.

Acesta  a participat, în perioada 17-19 septembrie 2018, la Consiliul Informal Energie, în Linz, Austria. Reuniunea informală a celor 28 de state membre a dat prilejul declarațiilor țărilor europene privind Pachetul European Climă Energie, cu focus pe mecanismele de capacitate în contextul adoptării unui nou model de piață integrată de electricitate.

În cadrul discuţiilor, ministrul Anton s-a referit și la specificul rezervelor strategice care nu se pot supune regulilor de piață, acestea funcționând numai în situații excepționale și pe durate limitate.
Cu privire  la limita de 550g CO2/KWh pentru capacitățile energetice care pot intra în piața de capacități, ministrul Anton a semnalat faptul că aceasta elimină posibilitatea capacităților pe cărbune care sunt supuse modernizărilor și a unităților noi de a putea beneficia de aceste mecanisme de capacitate. Această limită foarte strictă afectează exact capacitățile energetice care au o contribuție însemnată la asigurarea securității energetice.

”Pentru România, este îngrijorătoare perspectiva de excludere din piață a capacităților de producere bazate pe cărbunele autohton, prin creșterea prețului certificatelor de carbon. Considerăm că o astfel de abordare, pe termen mediu și lung, poate crea mari probleme de adecvanță a sistemului energetic național și implicit va pune sub semnul întrebării securitatea energetică. Securitatea aprovizionării cu energie electrică este și trebuie să rămână o responsabilitate a guvernelor statelor membre”, a declarat ministrul Energiei, Anton Anton.

Ministrul Anton a subliniat rolul capacităților pe cărbune în menținerea securității energetice în procesul de tranziție către un sistem energetic transformat, bazat pe tehnologii curate: ”Pentru a asigura o tranziție suportabilă către o energie curată și pentru a putea garanta securitatea aprovizionării cu energie, mai ales a țărilor care se bazează într-o măsură semnificativă pe cărbune, este necesară prelungirea cel puțin până în 2030 a perioadei de exploatare a termocentralelor pe cărbune existente”.

Tot cu această ocazie,  Președinția austriacă a lansat Inițiativa Hidrogen, invitând statele membre să se alăture acestui demers, care va conduce la dezvoltarea de tehnologii prin care să se asigure o mai buna integrare a energiei regenerabile în rețelele electrice, precum și la utilizarea hidrogenului regenerabil în transport, stocare și industrie. Documentul propune dezvoltarea cercetării și inovării în domeniul tehnologiei utilizării hidrogenului precum și întărirea colaborării regionale și multilaterale pentru schimb de expertiză tehnologică și pentru cele mai bune practici în domeniu.

Ministrul român al Energiei, Anton Anton, a fost primul ministru care a semnat Declarația Inițiativei pentru Hidrogen. “Europa are nevoie de noi tehnologii și metode de stocare a energiei electrice, o condiție importantă pentru securitatea energetică a continentului. Dezvoltarea pieței europene de energie este mai greu de realizat fără o piață de stocare a acesteia. Hidrogenul este una dintre soluțiile promițătoare fiind, totodată, o metodă nepoluantă de stocare a energiei. Îmi doresc ca această inițiativă să devină mult mai clară în ceea ce privește oportunitățile pe care le deschide pentru mediul academic și pentru institutele de cercetare pentru dezvoltarea tehnologiilor bazate pe hidrogen”, a declarant ministrul Energiei, Anton Anton.

Prin semnarea acestei propuneri, România se angajează să continue implicarea în sectorul cercetării și inovării în ceea ce privește utilizarea hidrogenului ca sursă de energie în viitor. Tehnologiile de utilizare a hidrogenului regenerabil pot fi folosite în domeniul stocării de energie electrică, a combustibililor în transporturi și în industrie.