Update articol:
SCRISOARE CĂTRE Ludovic Orban

Mugur Isărescu: Prevederile proiectului de LEGE referitor la condițiile de pensionare conduc la imposibilitatea exercitării mandatului acordat de către o parte dintre membrii Consiliului de administrație al BNR

Foto CSALB Foto CSALB

Prevederile proiectului de LEGE privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, în forma actuală, conduc la imposibilitatea exercitării mandatului acordat, pe întreaga sa durată, de către o parte dintre membrii Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, a scris Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, într-o scrisoare adresată președintelui Camerei Deputaților Ludovic Orban.

VEZI Scrisoarea transmisă de  Mugur Isarescu.

Isărescu consideră că proiectul aprobat în ședința de Guvern din data de 9 iunie 2021 are un impact semnificativ în ceea ce privește exercitarea mandatului de către membrii Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României și, implicit, a desfăşurării activității la nivelul BNR.

Guvernatorul BNR arată: “Din analiza prevederilor art. 2 alin. (1) și art. 3 alin. (1)2 din proiectul de lege rezultă că persoanele care îşi desfășoară activitatea în baza unui act de numire în funcție în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, astfel cum este cazul membrilor Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, atât cele care îndeplinesc condițiile de pensionare, cât și cele care, la data intrării în vigoare a legii, au și calitatea de pensionari ai sistemului public de pensii/sistemului pensiilor militare de stat/beneficiari ai pensiilor de serviciu o pot face numai până la împlinirea vârstei de 70 de ani.

Excepțiile prevăzute la art.64 din propunerea de act normativ se referă numai la suspendarea plății pensiei, precum și la încetarea de drept a actului de numire în funcție, în cazul neîndeplinirii obligației de la art.3.

Menționăm că în proiectul de lege nu sunt prevăzute excepții referitoare la continuarea activității după împlinirea vârstei de 70 de ani, atât în cazul în care aceasta s-a produs anterior intrării în vigoare a legii, cât și în cazul în care aceasta se produce ulterior intrării în vigoare a legii, astfel:

  1. Proiectul de lege nu cuprinde prevederi referitoare la persoanele care își desfășoară activitatea în baza unui act de numire în funcție în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, și care au împlinit vârsta de 70 de ani anterior intrării în vigoare a legii, lipsa acestor prevederi putând conduce la interpretarea că, în cazul acestora, actul de numire în funcție încetează de drept la data intrării în vigoare a legii, cu mențiunea că încetarea de drept produce efecte anterior expirării perioadei prevăzute în cuprinsul actului de numire în funcție.
  2. În cuprinsul proiectului de lege nu sunt incluse prevederi referitoare la persoanele menționate anterior care vor împlini vârsta de 70 de ani ulterior intrării în vigoare a legii, lipsa acestor prevederi putând conduce la interpretarea că, în cazul acestora, actul de numire în funcție încetează de drept la data împlinirii vârstei de 70 de ani, cu mențiunea că încetarea de drept produce efecte anterior expirării perioadei prevăzute în cuprinsul actului de numire în funcție.

În opinia noastră, prin acest proiect de lege se instituie regula potrivit căreia persoanele care își desfașoară activitatea în baza unui act de numire în funcție în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, își pot desfașura activitatea numai până la data intrării în vigoare a legii, dacă au împlinit vârsta de 70 de ani sau până la împlinirea vârstei de 70 de ani, dacă aceasta se produce ulterior intrării în vigoare a legii. Nefiind prevăzută în proiectul de lege nicio excepție de la regulă, aceasta este aplicabilă și membrilor Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, în funcție la momentul intrării în vigoare a legii, ceea ce conduce la imposibilitatea exercitării mandatului acordat, pe întreaga sa durată, de către o parte dintre membrii Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României.”

Prevederile proiectului de lege menționate, care ar conduce la interpretarea că membrii Consiliului de administrație al BNR și-ar putea desfașura activitatea numai până la data intrării în vigoare a legii, dacă au împlinit vârsta de 70 de ani sau până la împlinirea vârstei de 70 de ani, dacă aceasta se produce ulterior intrării în vigoare a legii sunt în contradicție cu dispozițiile Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, apreciază Mugur Isărescu.

Acesta explică: Se încalcă prevederile art.14.2 din Protocolul nr.4 la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene cu privire la Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (Statutul SEBC): „Statutele băncilor centrale naționale prevăd, în special, că durata mandatului guvernatorului băncii centrale naționale nu poate fi mai mică de cinci ani. Un guvernator poate fi eliberat din funcție numai în cazul în care nu mai îndeplinește condițiile necesare exercitării îndatoririlor sale sau in care a comis o abatere gravă. Împotriva deciziei luate în această privință, guvernatorul respectiv sau Consiliul guvernatorilor poate introduce la Curtea de Justiție o acțiune întemeiată pe încălcarea tratatelor sau a oricărei norme de drept de aplicare a acestora (…)”.

  • Prevederile proiectului de lege menționate aduc atingere independenței personale a membrilor Consiliului de administrație (prevăzute și la art.130 din TFUES și art.7 din Statutul SEBC), fiind de natură să afecteze stabilitatea mandatului conferit membrilor organelor de decizie ale băncii centrale naționale.
  • Se aduce atingere 131 din TFUE și art. 14.1 din Statutul SEBC potrivit cărora:

„Fiecare stat membru asigură compatibilitatea legislației sale interne, inclusiv a statutului băncii sale centrale naționale, cu tratatele și cu Statutul SEBC și al BCE”.

 Avem în vedere și următoarele clarificări furnizate de către Banca Centrală Europeană (BCE) în cadrul Rapoartelor de convergență și avizelor sale cu privire la aplicarea principiului independenței personale a membrilor organelor de decizie ale băncii centrale naționale:

Prevederile articolului 14.2 din Statutul SEBC sunt direct aplicabile în legislația națională. Supremația legislației UE nu afectează însă obligația de a adapta legislația națională. În acest context, menționăm următoarele extrase din Raportul de Convergență al BCE din 20207: „Statutele BCN ar trebui fie să facă trimitere la articolul 14.2 din Statut, fìe să încorporeze prevederile acestuia și să facă trimitere la proveniența acestora, fie să elimine orice incompatibilitate cu motivele ce stau la baza unei eliberări din funcție prevăzute la articolul 14.2 din Statut, sau să omită menționarea acestora (întrucât prevederile articolului 14.2 din Statut sunt direct aplicabile) (…) Supremația legislației UE nu afectează obligația de a adapta legislația națională. Această cerință de ordin general decurge nu numai din articolul 131 din Tratat, ci și din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. Tratatele și Statutul nu precizează modalitatea prin care legislația națională ar trebui să fie adaptată. Acest obiectiv poate fi realizat prin intermediul trimiterilor la Tratate și Statut, prin includerea dispozițiilor acestora şi prin menționarea provenienței lor, prin eliminarea oricărei incompatibilități sau printr-o combinare a acestor”.

Motivele eliberării din funcție a guvenatorului sunt strict cele prevăzute la art.14.2 din Statutul SEBC, neputând fi aplicate şi interpretate în context național:

Astfel, Raportul de Convergență BCE din 2020 prevede: „Statutele BCN trebuie să asigure faptul că guvernatorii nu pot fi eliberați din funcție în baza altor motive decât cele menționate la articolul 14.2 din Statut. Scopul cerinței prevăzute în acest articol este acela de a împiedica autoritățile implicate în procesul de numire a guvernatorilor, mai precis guvernul sau parlamentul, să elibereze în mod discreționar din funcție un guvernator. Odată aleși sau numiți, guvernatorii nu pot fì demişi în alte condiții decât cele prevăzute la articolul 14.2 din Statut, chiar dacă nu și-au preluat încă atribuțiile. Întrucât condițiile în care poate fi eliberat din funcție un guvernator sunt concepte autonome în legislația Uniunii Europene, aplicarea și interpretarea acestora nu depind de contextele naționale”. Suplimentar aspectelor menționate în rapoartele de convergență ale BCE, menționăm că, în contextul emiterii de către BCE a avizului CON/2021/89′, referitor la încetarea mandatului membrilor organelor decizionale ale Banco de España, BCE a salutat modificarea articolului 25 alineatul (4) din Legea privind autonomia Banco de España, în sensul că atingerea unei anumite vârste nu mai constituie, în conformitate cu articolul 14.2 din Statutul SEBC, un motiv pentru încetarea mandatului membrilor organelor de decizie ale băncii centrale naționale, iar prin acest amendament, nicio vârstă obligatorie de pensionare nu se va aplica membrilor organelor de decizie ale Banco de España.

Durata minimă a mandatului guvernatorilor nu trebuie să fie afectată de eventuale prevederi  la nivel   național   privind   vârsta obligatorie   de    pensionare. Astfel, potrivit Raportului de Convergență al BCE 2020: „ În conformitate cu articolul 14.2 din Statut, statutele BCN trebuie să prevadă o durată minimă de cinci ani pentru mandatul unui guvernator. Această dispoziție nu exclude durate mai lungi ale mandatului, în timp ce un mandat pe durată nedeterminată nu necesită modifìcarea statutelor, cu condiția ca motivele eliberării din funcție a guvernatorului să fìe conforme cu dispozițiile articolului 14.2 din Statut. Perioadele mai scurte nu pot fi justifìcate nici atunci când sunt aplicate doar în timpul unei perioade de tranziție. În vârste obligatorii de pensionare în cazul unui guvernator (avizul BCE CON/2012/89)”.

Nu în ultimul rând, normele privind stabilitatea mandatului şi motivele eliberării din funcție a guvematorilor se aplică și în cazul celorlalți membrii ai organelor de decizie ale băncilor centrale naționale, în caz contrar independența personală a acestora putând fi compromisă. În acest context cităm următoarele mențiuni din Raportul de Convergență a1 BCE 20189: „În situația în care aceleaşi norme privind stabilitatea mandatului şi motivele eliberării din funcție a guvernatorilor nu s-ar aplica și în cazul celorlalți membri at organelor de decizie ale BCN implicați în îndeplinirea misiunilor legate de SEBC, independența personală ar putea fì compromisă”. Şi în cadrul Raportului de Convergență al BCE 2020 se precizează: „Aplicarea aceloraşi reguli privind stabilitatea mandatului și motivele eliberării din funcție a guvernatorilor și altor membri ai organelor de decizie ale BCN implicați în îndeplinirea misiunilor legate de SEBC va proteja totodată independența personală a acestor persoane. Dispozițiile articolului 14.2 din Statut nu restrâng stabilitatea mandatului exclusiv la niveluJ guvernatorului, iar articolul 130 din Tratat și articolul 7 din Statut se referă la „membrii organelor de decizie” ale BCN și nu în mod expres la  guvernatori. Acest principiu se aplică în special în cazul în care un guvernator este primus inter pares în raport cu colegii săi cu drepturi de vot echivalente sau în situațiile în care ceilalți membri sunt implicați în îndeplinirea misiunilor legate de SEBC.

Regula potrivit căreia membrii Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României și-ar putea exercita mandatul numai până la împlinirea vârstei de 70 de ani este în contradicție cu Legea nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, care, la art.33 alin.(6), stipulează limitativ motivele revocării din funcție a membrilor Consiliului de administrație a1 BNR, iar la art.33 alin.(7) precizează că nici un membru al Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României nu va fi schimbat din funcție din alte motive sau prin altă procedură decât cea prevăzută la alin. (6)1 . Prevederile art.33 alin.(6) și (7) din Legea 312/2004 reflectă la nivelul legislației naționale dispozițiile art.14.2 din Statutul SEBC referitoare la motivele eliberării din funcție a membrilor organelor de decizie ale băncilor centrale naționale.

Având în vedere aspectele anterior menționate, considerăm că este necesară introducerea în cuprinsul proiectului de LEGE privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare a unei excepții, astfel încât membrii Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României să aibă posibilitatea să își desfășoare activitatea și după împlinirea vârstei de 70 de ani.”

Guvernatorul BNR mai apreciază că este necesară derularea procedurii de consultare a Băncii Centrale Europene. 

Guvernul a aprobat în şedinţa din 9 iunie proiectul de lege privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare în sistemul public de pensii.

Premierul Florin Cîțu a anunțat miercuri că Guvernul a aprobat în ședință un proiect de lege care va da opțiunea de a continua activitatea, până 70 de ani, pentru persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare.

Totodată, Executivul a adoptat legislația care interzice cumulul pensiei cu salariul de la stat.

„În ședința de Guvern de astăzi am aprobat proiectul de lege privind unele măsuri pentru continuarea activității pentru persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare. Este un proiect de lege care merge în Parlament în procedură de urgență. Proiectul elimină cumulul de pensie cu salariul la stat și în același timp prevede creșterea opțională a vârstei de pensionare la 70 de ani”, a spus premierul atunci.

S-ar putea acorda, astfel, posibilitatea reîncadrării acestora până la vârsta de 70 de ani în instituţii publice, dar cu condiţia suspendării plăţii pensiei pe această perioadă.

“Prin prezentul proiect de act normativ se propune ca persoanele care au calitatea de pensionari ai sistemului public de pensii, beneficiari ai pensiilor de serviciu sau beneficiari ai sistemului pensiilor militare de stat să poată exercita opţiunea pentru reîncadrarea în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, cu condiţia suspendării plăţii pensiei. Reîncadrarea pensionarilor se poate realiza până la împlinirea vârstei de 70 de ani. Având în vedere constrângerile bugetare şi reducerea costurilor suportate din bugetul de stat în privinţa cheltuielilor de personal, proiectul de lege propune o revizuire a legislaţiei aplicabile în cazul cumulului pensiei cu salariul şi o alternativă prin care un angajat din sistemul public poate exercita opţiunea între pensie şi veniturile salariale aferente raportului de muncă. De aceea, în sistemul public, posibilitatea continuării activităţii este însoţită de suspendarea plăţii pensiei”, se arată în expunerea de motive a proiectului de act normativ.

BVBStiri BVB

BITTNET SYSTEMS SA BUCURESTI (BNET) (03/08/2021)

Rezultate exprimare optiune conform Hotararea nr. 3 AGEA 27.04.2021

TRANSILVANIA BROKER DE ASIGURARE (TBK) (03/08/2021)

Convocare AGAE_07/08 Septembrie 2021

TERAPLAST SA (TRP) (03/08/2021)

Hotarare CA din 02.08.2021

SSIF BRK FINANCIAL GROUP SA (BRK) (03/08/2021)

Conferinta telefonica investitori si analisti - S1 2021

ROMPETROL WELL SERVICES S.A. (PTR) (03/08/2021)

Solutionare definitiva litigiu KJK Balkan Holding S.a.r.l