“Decizia Consiliului Concurenţei, fără nişte explicaţii care să stea în picioare dincolo de ‘efectele de fracţiuni de procent ROBOR’ bazate pe e-mail-uri şi discuţii pe Whatsapp, riscă să destabilizeze profund arhitectura financiară şi de reglementare din România. Şi nu e o glumă. Poate deveni realitate destul de repede pentru că această amendă uriaşă poate să declanşeze o serie de efecte colaterale cu impact direct asupra pieţei interbancare şi, în ultimă instanţă, asupra buzunarelor noastre”, a explicat, luni, Adrian Negrescu, într-o postare publicată pe Facebook, potrivit Agerpres.
Potrivit acestuia, primul efect colateral, dar “extrem de periculos”, este instalarea unei stări acute de nervozitate în piaţa bancară.
“Deşi Banca Naţională a insistat în repetate rânduri că mecanismul de formare a indicelui ROBOR este ancorat structural în evoluţia dobânzii cheie, acţiunea Consiliului Concurenţei modifică fundamental comportamentul prudenţial al băncilor comerciale. În noul context, băncile pot adopta o strategie defensivă, preferând mai degrabă să apeleze la facilităţile de creditare oferite direct de BNR decât să mai efectueze tranzacţii de împrumut între ele, pe piaţa secundară. Ce înseamnă asta? Putem asista, destul de repede, la o reducere drastică a lichidităţii din piaţa interbancară”, este de părere Negrescu.
Acesta susţine, de asemenea, că nu este exclusă şi o creştere a volatilităţii ratelor dobânzilor de schimb dintre bănci, ceea ce ar putea afecta semnificativ creditarea, întrucât băncile vor creşte dobânzile şi vor înăspri condiţiile de creditare.
“Da, sunt speculaţii însă un lucru este sigur. Că decizia anunţată de Consiliul Concurenţei loveşte direct în riscul reputaţional al întregului sector financiar autohton. Aplicarea unei sancţiuni de o asemenea magnitudine, contrazisă frontal atât de BNR cât şi de toate marile bănci comerciale, scoate la iveală o fractură instituţională majoră. Pentru investitorii străini şi agenţiile de rating, această neconcordanţă ridică o întrebare critică: cine are, de fapt, dreptate în arhitectura de reglementare din România?”, adaugă analistul.
Conform acestuia, dacă analiza Consiliului Concurenţei este cea validă, înseamnă că “sistemul bancar a operat defectuos sub ochii supraveghetorului pieţei”. Dacă, în schimb, argumentele tehnice ale BNR sunt cele corecte, “acţiunea Consiliului riscă să fie percepută ca un abuz de putere administrativă, cu efecte nocive asupra predictibilităţii economice”.
“Un alt lucru este sigur. Băncile nu vor absorbi aceste pierderi exclusiv din profiturile proprii. Nota de plată va fi transferată, inevitabil, către clienţi. Toţi deponenţii (prin dobânzi mai mici la economii) şi toţi debitorii (prin comisioane bancare majorate sau marje de creditare mai aspre) vor ajunge să plătească această amendă”, mai spune Negrescu.
În opinia sa, comportamentul indicelui ROBOR arată o corelaţie aproape perfectă cu deciziile de politică monetară: când BNR a mărit rata de referinţă, ROBOR a crescut; când BNR a relaxat politica şi a lăsat lichiditate în piaţă, ROBOR a scăzut. Această dinamică naturală de piaţă va constitui pilonul de apărare al băncilor în instanţă, crede Negrescu.
“În trecut, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a amendat mai multe bănci pentru presupuse practici neconforme la calculul dobânzilor, însă instituţiile financiare au câştigat ulterior toate procesele în instanţă. Dacă în actualul dosar nu există o bancă care să fi recunoscut fapta în schimbul unei clemenţe (fapt nedeclarat în comunicatul oficial), Consiliul Concurenţei riscă un eşec major în faţa judecătorilor. În cazul în care decizia va fi desfiinţată în instanţă, statul român nu doar că va returna sumele, dar va fi obligat să plătească şi daune morale şi comerciale uriaşe, transformând o victorie populistă de moment într-un dezastru bugetar pe termen lung”, apreciază specialistul.
El afirmă, în context, că băncile mizează pe un precedent juridic favorabil.
“Sunt vinovate băncile? Au manipulat ROBOR? Nu îmi permit să mă pronunţ pentru că nu am datele necesare. Văd însă că mulţi o fac deja, mai ales politicieni avizi de imagine care, după războiul dus cu multinaţionalele, şi-au găsit acum un alt subiect de promovare. Poate au dreptate, poate nu. Doar justiţia o va spune. Şi mai văd un lucru – că avem deja mulţi avocaţi care îşi fac publicitate încercând să racoleze clienţii pentru un viitor proces cu băncile. Mi-aş permite să le ofer oamenilor un sfat – să nu plătească niciun onorariu până ce nu vor vedea o decizie finală a justiţiei”, îşi încheie Negrescu analiza.
Consiliul Concurenţei a sancţionat zece bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei pentru încălcarea normelor de concurenţă, respectiv legea concurenţei şi Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.
Autoritatea de concurenţă menţionează că, în urma investigaţiei, a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR şi-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informaţii confidenţiale şi strategice, în special referitoare la preţ, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing. Independenţa cotaţiilor din perioada de fixing este importantă, cu atât mai mult în cazul maturităţilor pentru care volumul tranzacţiilor efective fiind redus (3, 6, 12 luni), media acestor tranzacţii nu poate fi folosită ca indicator relevant. Rezultatul procedurii de fixing este folosit la calculul dobânzilor pentru unele credite. Astfel, un nivel crescut al acestui indice poate fi favorabil creditorilor, dar afectează în mod direct consumatorii şi ceilalţi debitori ale căror contracte sunt raportate la ROBOR, a explicat CC.
ROBOR este rata de referinţă a pieţei monetare interbancare ce influenţează calculul dobânzilor pentru creditele acordate persoanelor juridice (inclusiv entităţi ale statului, precum autorităţi publice locale), dar şi calculul dobânzilor pentru persoanele fizice care au credite acordate anterior anului 2019 şi nu au făcut cerere să treacă la IRCC.
Deciziile Consiliului Concurenţei sunt executorii, iar amenzile aplicate reprezintă venituri la bugetul de stat.
| Știri BVB