Președintele rus Vladimir Putin a propus o întâlnire cu omologii săi american, Donald Trump, și chinez, Xi Jinping, în noiembrie, în China, în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), potrivit The Wall Street Journal. Conform publicației americane, liderul de la Kremlin ar urmări o reuniune cu implicații geopolitice mult mai ample, comparabilă cu o nouă conferință de la Ialta, în care marile puteri să negocieze sferele de influență. Donald Trump s-a declarat luni dispus să participe la întâlnire, dar a precizat că aceasta ar urma să fie dedicată denuclearizării, nu războiului din Ucraina, relatează AFP, citată de Agerpres.
Propunerea ar fi fost formulată de Vladimir Putin în cadrul discuțiilor cu Donald Trump, în contextul eforturilor diplomatice de a găsi o soluție pentru încheierea războiului din Ucraina. Potrivit The Wall Street Journal, summitul trilateral ar putea avea loc în perioada 18–19 noiembrie, la Shenzhen, în China, cu ocazia reuniunii APEC.
Ideea unei întâlniri între liderii celor trei puteri a fost confirmată ca subiect de discuție de Kremlin, însă nu există, deocamdată, un acord privind organizarea acesteia sau agenda negocierilor.
-
Trump: „Dacă președintele Xi dorește acest lucru, o voi face”
Președintele american Donald Trump a declarat luni, la Casa Albă, că este pregătit pentru o întâlnire cu Vladimir Putin și Xi Jinping, dacă liderul chinez este de acord. „Dacă președintele Xi dorește acest lucru, o voi face”, a afirmat Trump, în cadrul unui schimb de opinii cu jurnaliștii, potrivit AFP. Liderul american a precizat că o eventuală reuniune trilaterală va fi „dedicată denuclearizării”.
Trump a respins însă ideea că întâlnirea ar urma să fie consacrată negocierilor privind războiul din Ucraina. „Nu va fi pentru Ucraina”, a declarat președintele american. Acesta a făcut și o serie de afirmații favorabile Moscovei în ceea ce privește evoluția conflictului. „Rusia a fost corectă în privința Ucrainei. Nu au făcut mare lucru recent”, a susținut Trump.
Declarațiile sale indică o diferență importantă între obiectivul atribuit de The Wall Street Journal liderului rus — negocierea încheierii războiului din Ucraina într-un format trilateral — și agenda pe care președintele american afirmă că ar dori să o abordeze.
-
O nouă „Ialta”? Putin ar urmări recunoașterea sferelor de influență ale marilor puteri
Dincolo de negocierile privind Ucraina, propunerea lui Vladimir Putin ar avea o miză geopolitică mai amplă, potrivit interpretării prezentate de The Wall Street Journal.
Publicația americană relatează, citând persoane familiarizate cu discuțiile, că liderul de la Kremlin ar vedea într-un summit cu Donald Trump și Xi Jinping oportunitatea unei noi conferințe de tip „Ialta”, în care marile puteri să negocieze o ordine internațională bazată pe sfere de influență.
Referirea este la conferința din februarie 1945, când liderii Statelor Unite, Uniunii Sovietice și Marii Britanii — Franklin D. Roosevelt, Iosif Stalin și Winston Churchill — au discutat organizarea Europei după cel de-Al Doilea Război Mondial. Deși la Ialta nu a fost convenită o împărțire formală a întregii lumi, raporturile de putere stabilite în perioada respectivă au contribuit la consolidarea dominației sovietice asupra Europei de Est.
În interpretarea atribuită lui Putin, o întâlnire între liderii Rusiei, Statelor Unite și Chinei ar putea oferi Moscovei posibilitatea de a negocia direct cu Washingtonul și Beijingul asupra unor chestiuni fundamentale de securitate internațională. O asemenea abordare ar presupune revenirea la o logică geopolitică în care marile puteri își recunosc reciproc zone de influență, cu implicații majore pentru statele aflate în vecinătatea acestora.
Nu există însă o confirmare oficială că Putin ar fi propus explicit împărțirea lumii în sfere de influență sau că Trump și Xi Jinping ar accepta o asemenea negociere. Această perspectivă reprezintă interpretarea prezentată de sursele citate de publicația americană.
-
Kremlinul confirmă că întâlnirea a fost „menționată”, dar nu există un acord
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat luni că posibilitatea unei întâlniri între cei trei lideri a fost discutată, fără a exista însă o propunere concretă. „Având în vedere că cei trei șefi de stat ar putea, potențial, să participe la summitul din China, o ipotetică întâlnire a fost într-adevăr menționată”, a declarat Peskov, potrivit AFP.
El a subliniat că nu a fost stabilit nici formatul reuniunii, nici agenda acesteia.
„Dar nicio propunere concretă și niciun acord, nici cu privire la desfășurarea în sine a acestei întâlniri, nici cu privire la o eventuală ordine de zi (…) nu au fost discutate sau formulate de către cineva”, a precizat reprezentantul Kremlinului.
Totodată, Peskov a afirmat că un acord final pentru încheierea războiului din Ucraina nu poate fi realizat fără participarea reprezentanților Kievului. Potrivit acestuia, un asemenea acord, „fără participarea reprezentanților Kievului, gata să își asume responsabilitățile, este imposibil”.
-
China nu confirmă reuniunea. Marco Rubio: „Nu știu dacă acest lucru a fost finalizat”
La Beijing, purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, a declarat că nu dispune, în acest stadiu, de informații privind organizarea unui summit trilateral. „Nu am nicio informație în acest stadiu”, a afirmat aceasta, potrivit AFP.
Nici secretarul de stat american Marco Rubio nu a confirmat existența unui acord privind reuniunea. Întrebat luni, în timpul unei vizite la Samarkand, în Uzbekistan, despre posibilitatea organizării summitului, Rubio a declarat: „Nu știu dacă acest lucru a fost finalizat”.
Astfel, deși Donald Trump s-a declarat deschis participării, organizarea reuniunii rămâne incertă.
-
Ucraina critică propunerea: Summitul l-ar putea încuraja pe Putin să continue războiul
Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a criticat perspectiva unei întâlniri între Trump, Putin și Xi Jinping, avertizând că aceasta ar putea avea efecte contrare celor urmărite de eforturile diplomatice pentru pace. Potrivit șefului diplomației ucrainene, un asemenea summit nu ar face decât să îl „încurajeze pe Putin să continue acest război”, în condițiile în care Rusia „nu poate câștiga și nu vrea să pună capăt” conflictului.
Sîbiha a susținut, în schimb, organizarea unei întâlniri între liderii Ucrainei, Statelor Unite și Rusiei. Poziția Kievului reflectă preocuparea că viitorul Ucrainei ar putea fi discutat într-un format diplomatic în care țara nu ar avea reprezentare directă.
În același timp, o eventuală reuniune între Washington, Moscova și Beijing, fără participarea statelor europene, ar ridica întrebări privind rolul Uniunii Europene în negocierile referitoare la securitatea continentului.
-
Trump reia criticile la adresa lui Zelenski și afirmă că Rusia „a fost corectă”
Propunerea summitului apare pe fondul unei noi perioade de tensiuni între Washington și Kiev. Donald Trump și-a reluat luni criticile la adresa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, afirmând că „este timpul” ca Ucraina să își schimbe liderul.
„I-am dat foarte mult Ucrainei. Ei nu ne-au dat nimic”, a susținut președintele american. Declarațiile vin după ce Trump l-a acuzat pe Zelenski că nu dorește încheierea războiului.
În paralel, potrivit AFP, administrația americană a adoptat în ultimele zile mai multe decizii favorabile Moscovei. După convorbirea telefonică dintre Trump și Putin, de la începutul lunii octombrie, președintele american a anunțat un acord între Washington și Moscova pentru achiziționarea de motorină rusească.
Ulterior, Trump a semnat un decret prin care Rusia a fost exceptată de la noi sancțiuni americane, potrivit informațiilor relatate de AFP.
Aceste evoluții au loc în condițiile în care eforturile diplomatice ale Washingtonului pentru încheierea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, în februarie 2022, se află în impas.
-
Ce ar însemna pentru Europa și România o nouă împărțire a sferelor de influență
O eventuală negociere între Statele Unite, Rusia și China asupra unor sfere de influență ar avea implicații majore pentru arhitectura de securitate internațională.
Pentru Europa Centrală și de Est, inclusiv pentru România, ideea unei noi conferințe de tip „Ialta” are o semnificație istorică aparte, având în vedere experiența statelor care au intrat în sfera de influență sovietică după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Într-un sistem internațional bazat pe recunoașterea unor zone de influență, interesele strategice ale marilor puteri ar putea căpăta o pondere mai mare în deciziile privind securitatea statelor mai mici. O asemenea evoluție ar intra în tensiune cu principiile suveranității, integrității teritoriale și libertății statelor de a-și alege alianțele, consacrate în dreptul internațional.
Pentru România, membră a NATO și a Uniunii Europene, eventualele negocieri privind securitatea regiunii Mării Negre, viitorul Ucrainei și relațiile dintre Rusia și Occident ar avea o relevanță strategică directă. Totuși, în acest moment, nu există un acord pentru organizarea summitului și nici indicii confirmate că Statele Unite și China ar fi acceptat o agendă privind împărțirea lumii în sfere de influență.
Mai mult, Donald Trump a declarat explicit că o eventuală întâlnire ar urma să fie dedicată denuclearizării, nu Ucrainei. Rămâne astfel de văzut dacă reuniunea va avea loc și dacă aceasta va reprezenta doar un dialog între cele trei puteri pe tema armamentului nuclear sau va deschide discuții mai ample despre viitoarea ordine internațională.
Pentru Vladimir Putin, chiar și simpla organizare a unui summit cu Donald Trump și Xi Jinping ar putea avea o valoare diplomatică importantă, prin recunoașterea Rusiei ca interlocutor direct al Statelor Unite și Chinei în chestiuni strategice globale.
| Știri BVB