Ovidiu Wlassopol, membru neexecutiv al Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), susține că independența financiară și operațională a autorității de reglementare reprezintă o condiție esențială pentru atragerea marilor fonduri internaționale de investiții și avertizează că includerea ASF în viitoarea lege a salarizării unice ar transmite un semnal negativ piețelor.
Într-o postare publicată pe Facebook, Wlassopol afirmă că marile fonduri de investiții aleg piețele în funcție de predictibilitatea cadrului de reglementare și de independența autorităților de supraveghere.
„Marile fonduri internaționale de investiții nu își plasează banii la întâmplare. Ele aleg piețe predictibile, unde autoritatea de reglementare este puternică, profesionistă și complet independentă financiar față de executiv sau decizia politică”, a scris acesta.
Potrivit membrului neexecutiv al ASF, introducerea instituției în legea salarizării unice ar putea afecta capacitatea autorității de a atrage și păstra specialiști.
„Dacă se dorește scăderea atractivității piețelor din România, introducerea ASF în legea salarizării unice este rețeta sigură: un regulator subfinanțat, politic sau incapacitat să atragă experți de nivelul pieței va duce direct la retragerea marilor fonduri de investiții din România”, susține Wlassopol.
Directive europene și recomandările Băncii Mondiale
În argumentația sa, Wlassopol afirmă că independența financiară și operațională a autorităților de supraveghere este prevăzută de legislația europeană, făcând referire la directive precum MiFID II, Solvency II și IORP II, care, potrivit acestuia, impun existența unor autorități de reglementare independente și dotate cu resurse suficiente pentru exercitarea atribuțiilor de supraveghere.
Totodată, acesta susține că, în cadrul programului de sprijin acordat României după criza financiară din 2008, Banca Mondială a recomandat alinierea independenței autorităților de reglementare non-bancare la modelul Băncii Naționale a României.
Potrivit lui Wlassopol, recomandările au vizat: autonomie financiară și salarială raportată la standardele pieței financiare; decuplarea bugetului autorităților de supraveghere de aprobarea Parlamentului; numirea conducerii și a personalului pe criterii tehnice; protejarea independenței instituționale în concordanță cu recomandările europene privind Sistemul European de Supraveghere Financiară.
„Un pas înapoi” față de angajamentele asumate
În opinia membrului neexecutiv al ASF, includerea instituției în legea salarizării unice ar reprezenta „un pas înapoi” față de angajamentele asumate de România în domeniul guvernanței sectorului financiar și ar afecta încrederea investitorilor.
„Subminarea autonomiei financiare a ASF prin măsuri populiste precum încadrarea în legea salarizării unice înseamnă un pas înapoi față de angajamentele internaționale asumate de România și un semnal negativ transmis piețelor financiare globale”, afirmă Ovidiu Wlassopol.
Declarațiile au fost făcute în contextul dezbaterilor privind viitoarea lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice și al discuțiilor referitoare la statutul instituțiilor autonome din sectorul financiar.
| Știri BVB