Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție efectuează, joi, 12 noiembrie 2026, 21 de percheziții în șase județe din România, într-un dosar privind o presupusă schemă de fraudare a autorității fiscale britanice (HMRC), prin accesarea ilegală a sistemelor informatice și depunerea unor cereri frauduloase de rambursare a TVA și a impozitului pe venit. Prejudiciul efectiv este estimat la peste 1,7 milioane de lire sterline, potrivit unui comunicat al Parchetului General.
Perchezițiile se desfășoară la sediile unor persoane juridice și domiciliile unor persoane fizice din județele Argeș, Dolj, Ilfov, Dâmbovița, Bihor și Vaslui, cu sprijinul polițiștilor Direcției de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.
Ancheta vizează infracțiuni de acces ilegal la un sistem informatic, în formă continuată, fraudă informatică, în formă continuată, și spălarea banilor.
Investigația se desfășoară în cadrul unei Echipe Comune de Anchetă (Joint Investigation Team – JIT), constituită între autoritățile judiciare din România și Regatul Unit, cu sprijinul Eurojust. La operațiuni participă și 20 de ofițeri de investigații britanici.
Cum funcționa presupusa schemă de fraudă
Potrivit procurorilor, în perioada 12 ianuarie 2024 – 18 februarie 2026, mai mulți cetățeni români ar fi acționat coordonat, accesând fără drept, de la distanță, platforma online a autorității fiscale britanice HMRC, protejată prin parolă și autentificare multifactor.
Aceștia ar fi depus, în numele unor companii din Regatul Unit, cereri frauduloase de rambursare a TVA, modificând datele conturilor bancare în care urmau să fie transferate sumele solicitate.
În această perioadă, potrivit anchetatorilor, au fost formulate 89 de cereri frauduloase de rambursare a TVA, dintre care 30 au fost aprobate și achitate, provocând un prejudiciu de 1.662.292,99 lire sterline.
Alte 59 de cereri, în valoare totală de 1.417.215,67 lire sterline, nu au fost achitate, faptele rămânând în faza tentativei.
De asemenea, au fost depuse trei cereri de rambursare a impozitului pe venit, în numele unei contribuabile, în valoare totală de 16.452,26 lire sterline, prin indicarea unui cont bancar aparținând uneia dintre persoanele implicate. Aceste cereri nu au fost achitate.
O a doua serie de operațiuni frauduloase
Procurorii investighează și o activitate similară, desfășurată în perioada 21 octombrie 2025 – 1 februarie 2026.
În acest interval, ar fi fost depuse 84 de cereri frauduloase de rambursare a TVA, în numele unor societăți comerciale britanice, fără știrea sau acordul acestora.
Dintre acestea, 16 cereri au fost achitate, generând un prejudiciu de 43.745,32 lire sterline, în timp ce alte 68 de cereri, în valoare totală de 297.617,94 lire sterline, nu au fost achitate.
Anchetatorii susțin că persoanele implicate ar fi pus la dispoziție mai multe conturi bancare, ale căror date au fost introduse în cererile de rambursare, pentru ca banii să fie direcționați către conturi controlate de acestea.
În cadrul investigației sunt menționate și două cereri care au produs un prejudiciu distinct de 290.020 lire sterline, reprezentând plăți de 146.110 lire sterline și, respectiv, 143.910 lire sterline.
Într-un alt caz, patru cereri de rambursare, în valoare totală de 25.452,26 lire sterline, au fost formulate prin utilizarea unui cont bancar furnizat de un presupus complice, fără ca sumele să fie achitate.
Prejudiciu efectiv de 1,7 milioane de lire sterline
Potrivit Parchetului General, prejudiciul efectiv produs prin rambursările frauduloase achitate se ridică la 1.706.038,31 lire sterline.
Alte cereri de rambursare, în valoare totală de 1.731.285,87 lire sterline, nu au fost achitate, faptele aferente acestora rămânând în faza tentativei.
Perchezițiile urmăresc identificarea și ridicarea probelor, stabilirea implicării persoanelor cercetate și identificarea bunurilor care ar putea fi utilizate pentru recuperarea prejudiciului.
Procurorii efectuează, de asemenea, verificări pentru identificarea bunurilor și valorilor patrimoniale asupra cărora ar putea fi instituite măsuri asigurătorii.
Parchetul General subliniază că efectuarea perchezițiilor reprezintă o procedură de administrare a probelor și nu înlătură prezumția de nevinovăție a persoanelor cercetate.
| Știri BVB