Peter Thiel: Stagnarea economică alimentează radicalizarea politică. „Democrațiilor noastre le lipsește o poveste convingătoare de creștere pentru viitor”

Stagnarea economică, dificultatea tinerilor de a-și cumpăra o locuință și de a acumula avere și sentimentul că generațiile viitoare nu vor mai trăi mai bine decât cele precedente contribuie la radicalizarea politică în democrațiile occidentale, susține miliardarul și investitorul în tehnologie Peter Thiel.

Într-un amplu interviu acordat lui Mathias Döpfner, CEO Axel Springer, Thiel leagă această criză economică și politică de încetinirea progresului tehnologic și consideră că inteligența artificială ar putea reprezenta una dintre puținele forțe capabile să genereze un nou ciclu major de productivitate și creștere.

Una dintre ideile centrale ale interviului este că problemele politice cu care se confruntă SUA și Europa nu pot fi separate de evoluția economiei.
„Problema reală a democrațiilor noastre este că le lipsește o poveste convingătoare de creștere pentru viitor”, spune Thiel, potrivit versiunii interviului publicate de Welt.

În interpretarea sa, atunci când economia nu mai oferă perspectiva unei prosperități în creștere, competiția politică tinde să se transforme într-o confruntare pentru redistribuirea unei avuții percepute ca fiind limitată.

• Tinerii fără proprietăți și ascensiunea radicalismului

Thiel acordă o atenție specială generațiilor tinere. Costul locuințelor, datoriile și dificultatea de a acumula active au creat, în opinia sa, o generație mult mai receptivă la politici economice radicale. Argumentul său este în esență unul economic: dacă oamenii nu au active și nu cred că sistemul existent le va permite să acumuleze avere, au mai puține motive să susțină politic acel sistem.

De aici Thiel ajunge la ascensiunea socialismului democratic în Statele Unite și la nemulțumirea față de partidele tradiționale în Europa. El discută inclusiv posibilitatea ca un candidat socialist democrat să devină o forță importantă în viitoarele alegeri americane. Aceasta reprezintă însă evaluarea politică a lui Thiel, nu o prognoză independentă asupra rezultatului alegerilor.

• Datoria occidentală: „Ne apropiem de punctul în care această strategie nu mai funcționează”

Interviul conține și un avertisment economic distinct privind acumularea datoriei în economiile occidentale. Thiel observă că modelul a putut funcționa o perioadă îndelungată datorită dobânzilor apropiate de zero, însă revenirea dobânzilor la niveluri mai ridicate face povara datoriei tot mai dificil de gestionat.

În interpretarea sa, guvernele ajung în esență în fața a trei opțiuni: reducerea drastică a cheltuielilor, majorarea puternică a taxelor sau continuarea îndatorării și amânarea rezolvării problemei. Thiel consideră că Occidentul a preferat, în mare măsură, ultima variantă după criza financiară din 2008 și avertizează că această strategie se apropie de limitele sale.

• AI, posibilă ieșire din stagnare

Thiel susține de mult timp că Occidentul traversează, începând din anii ’70, o perioadă de încetinire a progresului tehnologic. Excepția majoră a fost lumea digitală – computerele, software-ul și internetul –, în timp ce progresul în numeroase domenii ale economiei fizice a fost mult mai lent.
Inteligența artificială ar putea schimba această situație.

În interviul cu Döpfner, Thiel consideră că AI poate deveni mai importantă decât internetul, tocmai prin capacitatea sa potențială de a ridica productivitatea și de a readuce economiile dezvoltate pe o traiectorie mai rapidă de creștere.

• Europa, „extrem de mult în urmă” în cursa pentru AI

Thiel este deosebit de critic cu privire la poziția Europei în noua competiție tehnologică. În viziunea sa, Statele Unite conduc cursa AI, China le urmează rapid, în timp ce Europa este „extrem de mult în urmă”, recuperarea decalajului devenind tot mai dificilă.

El contrastează și dinamismul antreprenorial american cu situația din Germania. Thiel afirmă că, în categoria generațională analizată de el, toate cele 20 de persoane dintre cei mai bogați 50 de germani și-au moștenit averea, în timp ce în SUA nouă dintre cele 12 persoane comparabile și-au construit singure averile. Cifrele reprezintă comparația prezentată de Thiel în interviu, nu un clasament independent.

Investitorul susține că în Europa lipsește și sentimentul de urgență pe care îl observă în Statele Unite în privința transformării companiilor pentru era AI. Potrivit lui Thiel, această presiune pentru adaptare a contribuit inclusiv la accelerarea puternică a vânzărilor Palantir către companiile americane.

* Critici la adresa administrației Trump: loialitatea versus competența

Thiel, care a fost unul dintre susținătorii importanți ai lui Donald Trump și este un apropiat vechi al vicepreședintelui JD Vance, formulează în interviu și critici la adresa administrației americane. El susține că există persoane în administrație care nu sunt „foarte inteligente” și pune sub semnul întrebării situațiile în care loialitatea politică poate ajunge să fie privilegiată în raport cu competența.

Casa Albă a respins ulterior această caracterizare, invocând rezultatele administrației Trump și capacitatea președintelui de a construi o coaliție politică puternică.

În privința lui JD Vance, Thiel spune că rămâne un susținător al acestuia. Relația dintre cei doi este veche: înainte de intrarea în politică, Vance a lucrat la Mithril Capital, firmă cofondată de Thiel, iar miliardarul a contribuit cu 15 milioane de dolari la un super PAC care a susținut candidatura lui Vance pentru Senatul SUA în 2022.

• Thiel despre Germania: AfD este un simptom al unor probleme mai profunde

Investitorul abordează pe larg și situația Germaniei. El interpretează ascensiunea formațiunilor antisistem drept o consecință a incapacității partidelor tradiționale de a răspunde suficient problemelor economice și sociale.

Thiel precizează însă că nu împărtășește o serie de poziții externe ale partidului german AfD, afirmând că acesta greșește în privința Ucrainei, Chinei și Israelului.

În plan geopolitic, Thiel spune că ar prefera ca Europa să rămână un aliat de încredere al Statelor Unite și respinge ideea unei echivalențe între SUA și China. În același timp, consideră că Europa trebuie să-și rezolve problemele economice pentru a redeveni capabilă să acționeze cu greutate pe scena internațională.