Ministrul muncii Dragoș Pîslaru a declarat că noul proiect al legii salarizării unitare prevede o reașezare a grilelor de salarizare pentru toate categoriile profesionale, inclusiv pentru demnitari, pe baza unui sistem de echivalare a coeficienților și nu prin stabilirea „subiectivă” a salariilor.
Întrebat despre impactul asupra veniturilor miniștrilor și parlamentarilor, Pîslaru a confirmat că salariul unui ministru ar urma să crească cu aproximativ 22%, ceea ce înseamnă circa 2.500 de lei în plus față de nivelul actual. Ministrul a precizat că această majorare rezultă automat din noua grilă de salarizare și din raportarea funcțiilor la un sistem de coeficienți între 1 și 8, unde președintele României ocupă nivelul maxim.
Oficialul a susținut că Guvernul încearcă să evite aplicarea imediată a majorărilor pentru demnitari, în contextul măsurilor de austeritate și al presiunilor bugetare. Potrivit lui Pîslaru, Executivul a solicitat Comisiei Europene posibilitatea de a îngheța temporar aceste creșteri sau de a le aplica gradual în perioada 2027–2028.
Ministrul a explicat că reforma salarizării este una „tehnică, nu politică” și urmărește corectarea dezechilibrelor dintre familiile ocupaționale din sectorul public. El a respins comparațiile directe între salariile demnitarilor și cele ale profesorilor sau medicilor, afirmând că fiecare categorie profesională este evaluată separat în funcție de responsabilitățile din sistemul public. În ceea ce privește instituțiile exceptate de la legea salarizării, precum ASF, ANCOM sau ANRE, Pîslaru a declarat că subiectul rămâne deschis dezbaterii publice și că există discuții privind includerea acestora în sistemul unitar de salarizare.
Întrebat care ar fi majorările pentru miniștri și pentru parlamentari prin noua lege a salarizării, Dragoș Pîslaru a spus: “Este o întrebare care, pe baza proiectului care s-a scurs pe surse, a suscitat deja, să spunem, controverse. Noi nu am așezat în acest proiect remunerația pentru vreo categorie, cu mâna. Deci a fost o echivalare de coeficienți și, în grilă, s-a plecat de la o raportare de funcții echivalente și, în acele raportări de funcții echivalente, au fost încadrați și demnitarii. Ca să vă răspund, însă, punctual, este vorba de o încadrare de la 1 la 8, cu președintele pe cea mai înaltă funcție. Noi avem, în acest moment, pe grila care ține de demnitari, numai o secundă să vă pot spune fără să greșesc, mulțumesc foarte mult… Deci Președintele României este la 8, președintele Senatului, Camerei Deputaților 7,50, vicepreședinții… vă rog. (…)
Aș vrea cumva să explic că a existat un acord ca variante de lucru din minister să nu plece până nu avem varianta oficială care să fie publicată cu ocazia conferinței de presă. Ideea aceasta de a da pe surse sau a scoate variante este ceva ce, de la început, a făcut parte din acordul politic. În mod concret, ca să înțelegem lucrurile cum sunt, dacă facem analiza de coeficienți, creșterea de coeficient îți dă procentual și creșterea de salariu. Dumneavoastră îmi cereți acum să vă calculez salariile nete, sunt convins că, și o să-i rog pe colegi să-mi dea și această informație în timp ce discutăm acum, dar vreau doar să fac niște observații cu privire la această grilă de demnitari. Având în vedere faptul că situația românilor este una dificilă acum, cu măsurile de austeritate luate, reașezarea grilelor și, repet, o să vin imediat și o să vă spun și procentele exacte de creștere a salariului net, după cum arată, dar ceea ce e important să înțelegem este că reașezarea grilelor duce, într-adevăr, la niște reașezări importante pentru aceste grile de demnitari, care nu au mai fost modificate de ceva vreme. Vă pot spune că domnul ministru Manole, chiar, a avut dezbaterile respective cu Comisia Europeană și am inițiat o întrebare către Comisia Europeană dacă este posibil să înghețăm aplicarea grilelor pentru demnitari. În acest sens, a fost trimisă o scrisoare, un e-mail către Comisia Europeană cu această întrebare punctuală pentru a ne asigura că există această posibilitate, ca de exemplu, în 2027-2028, să nu avem creșterile de salarii de demnitari sau să explorăm o creștere graduală cu înghețări parțiale.
Ceea ce cred că este important este că a existat o videoconferință pe data de 18 mai, în care Comisia Europeană a spus așa: în cadrul CID, deci în definirea jalonului din PNRR, avem o condiție, care de altfel e unul din principiile și acordului politic, ca legea salarizării să fie aplicată unitar și în același timp pentru toate categoriile profesionale. Și în acest moment vă pot confirma că, la sfârșitul săptămânii trecute, noi am mai pus încă o dată întrebarea să ne dea și în scris acest lucru. Deci vreau doar să asigur românii că nu este vorba despre faptul că există vreo grilă care crește în mod subiectiv față de altă grilă, că ar trebui să înțelegem că sistemul de echivalențe face ca, până la urmă, în administrația publică să ai președintele care ar trebui, teoretic, fiind cea mai înaltă funcție în stat, să fie remunerat la cel mai înalt nivel în stat. Și că, tocmai prin așezarea coeficienților în acest interval de 1 la 8, trebuie să-i pui și pe ceilalți undeva în grilă. Deci nu este vorba de ceva în acest sens”.
Despre creşterea salariului său, Dragoş Pîslaru a menţionat: “Pentru salariul meu de ministru, creșterea ar fi de 22%. Deci, 12.766 înmulţit cu 20… O creștere de 2.500 de lei”.
| Știri BVB