Lee, care a mai deschis uşa unor discuţii necondiţionate cu Nordul privind programul său nuclear, a făcut această nouă ofertă cu ocazia celei de-a 81-a aniversări a eliberării de sub ocupaţia japoneză (1910-1945).
Războiul din Coreea (1950-1953), declanşat de un atac din partea Nordului, s-a încheiat doar cu un armistiţiu şi, în teorie, nu s-a terminat.
“Să lăsăm deoparte intenţiile de a ne ameninţa reciproc şi să începem discuţii pentru a pune capăt acestui lung război, ca părţi direct implicate”, a îndemnat Lee Jae Myung în discursul său.
“În acest fel, ar putea fi posibil să se discute şi măsuri eficiente pentru a opri dezvoltarea capacităţilor nucleare ale Coreei de Nord”, a adăugat preşedintele sud-coreean, adoptând o poziţie contrară abordării dure a predecesorului său faţă de ţara vecină.
Însă, până acum, Phenianul a respins în mod constant propunerile lui Lee Jae-myung şi a denunţat recent exerciţiile militare comune dintre Seul şi Washington programate pentru august, ameninţând săptămâna aceasta că va duce măsurile de descurajare la un “nou nivel”.
Coreea de Nord şi-a declarat în repetate rânduri statutul de stat nuclear “ireversibil”. Negocierile iniţiate de preşedintele american Donald Trump au eşuat după ultimul summit din 2019 de la Hanoi cu liderul Kim Jong Un, din cauza dezacordurilor privind denuclearizarea ţării şi ridicarea sancţiunilor împotriva acesteia.
În iulie, Ministerul Unificării sud-coreean a anunţat că a abandonat eforturile de a prioritiza dezmembrarea programului nuclear al Coreei de Nord, trecând în schimb la o campanie de oprire a dezvoltării acestuia.
Între timp, Coreea de Nord s-a implicat direct în războiul din Ucraina prin desfăşurarea de trupe în sprijinul Rusiei şi, de asemenea, prin furnizarea de arme.
| Știri BVB